Insuccesul unui guvern pro-european afectează cauza europeană în inimile și mințile cetățenilor din R. Moldova

Eurodeputatul Andi Cristea a discutat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Europunkt, despre relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, care sînt principalele probleme legate de parcursul european și cum contracarează Comisia celebra propaganda rusească.

Andi Cristea este membru al Parlamentului European și președintele Delegaţiei la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova.

- Domnule Cristea, recent s-a împlinit un an de zile de la ratificarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. Care este stadiul actual al reformelor?

- A fost un an tumultos pentru Republica Moldova. Pe de o parte, Chișinăul a beneficiat de cele mai multe fonduri dintre toate țările parteneriatului Estic, cetățenii au circulat liberi, fără viză, în statele europene, producătorii locali au avut deschidere și sprijin economic pe toate piețele de desfacere UE și s-a adoptat o parte importantă a legislației europene în legislația locală. De cealaltă parte, în același an, Republica Moldova a schimbat 3 guverne, este macinată de proteste și încrederea în politicieni este puternic afectată, țara neavînd un guvern stabil. Pentru a redobîndi încrederea, atît cea populară, cît și a partenerilor străini, este necesară formarea urgentă a unui executiv cu orientări pro-europene.

Republica Moldova putea fi cu mult mai avansată către parcursul vestic și către implementarea politicilor prevăzute în Acordul de Asociere. Bruxelles-ul rămîne, pentru moment, partenerul și fratele mai mare, nimeni nu își dorește ca Republica Moldova să devină oaia neagră și marea dezamăgire a familiei estice, nu ne dorim trecerea de la premiant la corigent. S-a muncit cu rezultate notabile în trecut, deci se poate. Vrem, și cetățenii Republicii Moldova și noi, o revenire la normal, Uniunea Europeană este o familie, și nici una dintre țările participante nu își dorește un potential viitor membru instabil.

- Care sînt restanţele Republicii Moldova în raport cu reformele propuse şi care sînt punctele ei forte?

- Partenerii externi ai țării, Bruxelles-ul, Fondul Monetar Internațional și Bucureștiul sînt în stand by și foarte atenți la ceea ce se întîmplă în Republica Moldova, în această perioadă. Pînă la stabilirea unui nou executiv coerent și demararea unor discuții concrete cu termene limită și asumări efective din partea clasei politice, singurul care suferă, din păcate, este cetățeanul. Acesta se vede pe sine mai sărăcit, nemulțumit, fără un viitor european pentru copiii săi, măcinat de incertitudinea zilei de mîine, apăsat de lehamitea pentru politicieni.

La un an de la semnarea Acordului de Asociere, din cele 400 de acțiuni convenite de ambele părți în Planul Național de Implementare a Acordului de Asociere (cu termen limită august 2015), unele dintre acestea cu termen permanent, altele cu termen limită, Chișinăul a reușit să pună în aplicare doar 120 de puncte. Restul de 280 fie nu sînt realizate, fie sînt doar în proces de realizare. De aceea, Republica Moldova este într-un punct critic de a rata, pînă la sfîrșitul anului, cei 1,9 miliarde de lei moldovenești asistență din partea partenerilor vestici. Fără realizarea reformelor sau fără a vedea anumiți pași înainte, din reformele cheie, există pericolul real de a nu mai putea avea negocieri constructive între autoritățile de la Chișinău și Bruxelles. Scuzele nu prea există, planul de acțiuni a fost gîndit în strictă concordanță cu realitățile economice, sociale, politice și culturale ale spațiului.

- Pînă nu demult, discursul dvs. era încurajator la adresa Republicii Moldova. De curînd, însă, se constata un discurs critic care subliniaza existenţa unor probleme legate de parcursul european. Ce a motivat aceasta schimbare de discurs?

- Republica Moldova a fost, pe bună dreptate, considerată copilul de succes al Parteneriatului Estic. În continuare, drumul logic și de viitor este către vest, alături de partenerii săi de la București și Bruxelles. Cu toate acestea, cetățeanul de rînd este nemulțumit și asociază automat eșecul guvernării și alianței pro-europene cu UE. Din fericire, în Republica Moldova s-au schimbat o mulțime de lucruri în bine, față de anul trecut, datorită sprijinului venit din afară. Din păcate, clasa politica nu și-a îndeplinit menirea și s-a erodat din cauza orgoliilor mărunte și jocului dublu, ducînd, în mod legitim, către o frustrare accentuată a cetățeanului de rînd care este direct și nemijlocit afectat de bîlbîielile de la Chișinău. Bruxelles-ul a tot atras atenția că este momentul ca politicienii să își suflece mînecile și să se apuce concret de treabă. Gheața pe care calcă astăzi clasa politică este foarte subțire și anumite crăpături încep să se arate, politicienii de la Chișinău riscă să cadă în copcă și să îi ia frigul.

Soluții există. Justiția trebuie lăsată să își facă treaba apolitic și investitorii străini și locali trebuie sprijiniți printr-o legislație stabilă și predictibilă, altfel Republica Moldova se întoarce înapoi în timp, căci restul lumii avansează. Putem discuta despre un discurs pozitiv validat de rezultate atunci cînd țara își va îndeplini, cu adevărat, nu doar pe hîrtie, toate cerințele Acordului de Asociere, atunci cînd va fi stabilă financiar, politic și social si va exista o viziune pe termen cel puțin mediu.

- În actualul context geopolitic încărcat (criza refugiaţilor, atacurile teroriste, situaţia din Ucraina), mai este Republica Moldova pe agenda Uniunii Europene?

- Discutăm de chestiuni total diferite. Uniunea Europeană este o construcție închegată și solidă în fața tuturor amenințărilor și problemelor sociale: facem echipă și mai strînsă în caz de criză, tragedia de la Paris este o dovadă în acest sens. Sigur că mereu sînt noi priorități, dar Parteneriatul Estic rămîne printre cele la capitolul extern. Bruxelles-ul își respectă angajamentele față de toți partenerii săi, dar vrea să vadă bunăvoință și din partea lor.

- Sondajele de opinie din ultima perioadă indică o orientare mai degrabă antieuropeană a cetăţenilor din Moldova. Este acesta un semn că Rusia a reuşit să se impună în Moldova?

- Putem considera și că există o tendinţă a Federaţiei Ruse de a manipula populaţia Republicii Moldova, prin intermediul mass-media: celebra propagandă rusească nu se dezminte. Această practică poate fi combătută prin eforturile susţinute de a prezenta realitatea exact aşa cum este, fără înflorituri sau atacuri: răspunsul nostru la propaganda rusească nu e contra-propaganda, ci demontarea, bucată cu bucată, a miturilor propagate de către reţeaua Kremlinului. Sîntem diferiţi valoric: răspunsul nostru ţine de transparenţă, nu de propagandă. Eforturile noastre de a combate manipulările ruseşti vor continua aşadar, şi am solicitat CE mai multe resurse în acest sens. Sînt însă de acord cu faptul că există o contagiune de imagine: insuccesul unui guvern catalogat ca pro-european, afectează și cauza europeană în inimile și mințile cetățenilor Republicii Moldova.

- Unde se situează România în raport cu Republica Moldova şi care ar trebui să fie discursul ţării noastre faţă de relaţia UE-Moldova? Este suficient sprijinul acordat pînă acum?

- Există o temă de discuție foarte generoasă. Dacă Republica Moldova avansează pe calea reformelor, Bucureștiul fiindu-i aliat, vom fi împreună, uniți în Uniunea Europeană. Înainte de toate, însă, Republica Moldova trebuie să se alinieze la standardele europene din punct de vedere intern și extern: adică o justiție independentă și o stabilitate economică, socială, politică.

Raluca OANŢĂ