Majoritatea persoanelor asociază Elveţia cu lanţurile muntoase, ciocolata şi ceasurile. De asemenea, este considerată o ţară paşnică şi neutră ce încearcă să evite conflictele şi cu siguranţă nu şi-ar invada nici un vecin. Însă acest lucru nu este în totalitate real. Liechtenstein este o ţară atît de mică, încît majoritatea persoanelor din afara Europei nici nu ştiu că există. Conform WarHistoryOnine, are o populaţie de 37.000 de locuitori şi îşi împarte graniţa de Est şi Sud cu Elveţia, iar la Nord şi Est se învecinează cu Austria. Deşi este relativ mică, ţara este printre cele mai bogate, avînd cea mai mică rată de şomaj din lume. 

Însă ţării îi lipsesc două lucruri, un aeroport şi o armată. Liechtenstein a renunţat la armată în 1868, fiind una dintre cele 22 de ţări din lume ce nu deţine forţe armate. Însă au înlocuit acest lucru cu producţia de dinţi falşi. Deşi dinţii falşi ajută la creşterea economiei, sunt complet nefolositori pentru apărare, fapt ce explică de ce Elveţia nu s-a sfiit să invadeze ţara de trei ori. 

Pe 5 Decembrie 1985, Armata elveţiană realiza antrenamente, inclusiv unele în care erau utilizate rachete. În ciuda vremii nefavorabile şi vînturilor puternice, au decis totuşi să lanseze rachetele. Acestea au ajuns fix în pădurea Banwald din Liechtenstein. Deşi Elveţia şi Liechtenstein aveau o relaţie de prietenie, acest lucru a provocat tensiuni diplomatice pe termen lung. Argumentele Elveţiei s-au axat pe vreme, vînturile puternice sau echipamentul ce nu a funcţionat corespunzător. Răspunsul conta deoarece dacă ar fi fost cel din urmă Elveţia, ce nu produce rachete, nu ar fi fost complet responsabilă pentru accident. 

Din fericire nimeni nu a fost rănit, iar în cele din urmă Elveţia a plătit ţării daune în valoare de milioane de franci elveţieni. Însă acesta nu a fost finalul poveştii deoarece, în 13 Octombrie 1992, Elveţia a atacat din nou. 

Cadeţii Armatei elveţiene realizau manevre cînd au primit indicaţii să realizeze un post de observaţie în Treienberg, un sat pitoresc cu o populaţie de 2.564 de oameni. Localitatea este cunoscută pentru dialectul german aparte pe care locuitorii în vorbesc, datează din secolul XIV şi este considerată cea mai mare municipalitate din... Liechtenstein. Ciudat este că Armata elveţiană a uitat că Treisenberg se află în altă ţară. Aşadar, a cerut cadeţilor să ridice un post de observare în ţara vecină, acest lucru a continuat pînă cînd localnicii  curioşi i-au întrebat pe cadeţi ce fac în acel loc. 

În apărarea cadeţilor nu există graniţe între cele două ţări, se vorbeşte aproximativ aceeaşi limbă, în afara dialectului cetăţenii nu au nevoie de vize pentru a trece graniţa şi utilizează aceeaşi monedă. Aşadar, locuitorii elvețieni tind să creadă că Liechtenstein este al-27-lea stat din ţara lor. În urma unei înţelegeri, Elveţia nu este responsabilă pentru securitatea Liechtensteinului, însă deţine puterea de a reprezenta ţara în anumite situaţii diplomatice. 

Un alt lucru straniu al celei de-a doua invazii a fost că membrii Armatei aveau arme, dar nu aveau şi muniţie. În urma incidentului,  Guvernul elveţian şi-a cerut scuze, acesta fiind primul moment în care Guvernul din Liechtenstein a aflat despre invazie. În cele din urmă, proprietatea ţării nu a fost deteriorată, aşadar nu au fost necesare compensaţii. 

Nici de această dată invazia nu a reprezentat sfîrşitul incidentelor. Pe 1 Martie 2007, 171 de soldaţi se antrenau. Deşi aveau la îndemînă cunoscutele cuţite de armată elveţiene, nici unul nu avea o busolă sau un compas. În acel moment vremea s-a înrăutăţit, iar soldaţii au ajuns din nou în Liechtenstein. Nici de această dată Guvernul din Liechtenstein nu a realizat că ţara este invadată pînă cînd elveţienii şi-au cerut din nou scuze. (Sursa: Descoperă.ro)