Economia informala - dovada a unei guvernari incompetente, corupte

Autor: Vlad LOGHIN

Începînd cu anul acesta va trebui să muncim mai mult, cam 34 de ani şi să ajungem la vîrsta de 63 de ani, pentru ca să primim de la stat o pensie mizerabilă care nu acoperă nici minimul de existenţă. Autorităţile se justifică că au fost nevoite să majoreze vîrsta de pensionare deoarece sistemul de pensii din ţară este pe cale de a se prăbuşi, se manifestă o lipsă crescîndă de bani în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), din care se achită pensiile.

Toţi vor pensii, dar nici 40 % nu plătesc contribuţii sociale

De bună seamă, valoarea datoriilor BASS, la începutul anului de faţă, se ridicaseră la 1 miliard 19 milioane de lei! Doar pe parcursul anului trecut valoarea restanţelor BASS crescuseră cu 358,8 milioane de lei. Una dintre principalele cauze ale subţierii dramatice a bugetului asigurărilor sociale de stat este scăderea numărului plătitorilor. Or, în timp ce în 2016 populaţia ocupată a constituit 1 milion 219,5 mii de persoane, numărul plătitorilor BASS a fost 484 334 persoane.  Adică, doar mai puţin de 40 procente din locuitorii ţării, care au o sursă de venit, plătesc contribuţii BASS! Numai anul trecut cifra persoanelor care au un loc de muncă şi au plătit contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat s-a micşorat cu peste 70 mii de oameni!

Aşa că Guvernul şi Parlamentul au procedat şmechereşte. În loc să întreprindă măsuri pentru a nu admite scăderea numărului plătitorilor BASS, măsuri ce pretind un efort susţinut, au majorat vîrsta de pensionare printr-un simplu procedeu de votare, fapt ce nu presupune nici o sforţare.

Dar, credeţi că ponderea contribuabililor la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală sau cea a plătitorilor de impozit pe venit este mai mare? Ba bine că nu! Astfel, Biroul Naţional de Statistică ne relata că la începutul anului curent, 36,7 procente din acel 1 milion şi 219,5 mii de persoane, care forma populaţia ocupată a ţării, au avut un loc de muncă informal. Cine reprezintă acest contingent impresionant? În primul rînd, lucrătorii de la întreprinderile sectorului informal, adică neînregistrate, patronii care lucrează la aceste firme. Mai apoi, membrii cooperativelor informale de producţie, ajutorii familiali angajaţi la întreprinderile sectorului formal. În fine, salariaţii întreprinderilor sectorului formal, informal sau în gospodăriile particulare, ai căror patroni nu plătesc contribuţiile sociale.

Sectorul subteran: gaură neagră sau loc de refugiu pe vremuri de izbelişte?

Altfel  spus,  toţi lucrătorii care au un loc de muncă informal constituie economia informală a ţării, pe care experţii o definesc ca pe o activitate economică şi un venit derivat, care nu se află sub controlului sistemului de reglementare, de impozitare şi supraveghere. În genere, experţii economici tratează fenomenul economiei informale în mod ambiguu. Unii chiar îi conferă un rol pozitiv. Chipurile, economia informală este în mare parte funcţională, produce multe bunuri, prestează multiple servicii, fără de care economia naţională nu ar putea exista, dat fiind că bunurile şi serviciile acesteia nu sunt competitive. De asemenea, se mai spune că economia informală contribuie la depăşirea şocurilor şi crizelor economice. De pildă, în condiţiile în care se închid întreprinderile ca urmare a declinului economic şi se operează disponibilizări, angajaţii sunt pe cont propriu. Adică, devin vînzători, comercianţi, prestează diverse servicii, precum depănători, dădace ş.a., fără ca să plătească contribuţii sociale.

Economia informală valorează mai mult decît bugetul de stat pentru 2017

În acelaşi timp, trebuie să avem în vedere că economia informală este un domeniu unde nu funcţionează legea statului, ba chiar contravine intereselor sociale şi are un caracter criminal. Potrivit unor experţi în domeniu, economia informală reprezintă cam o treime din Produsul Intern Brut al ţării sau 40 miliarde de lei, adică echivalentul a 2 miliarde euro, cu cîteva miliarde de lei mai mult decît bugetul de stat al RM pentru 2017. De aceea, statul este obligat să întreprindă măsuri drastice, eficiente pentru combaterea acestui fenomen, cel puţin pentru diminuarea lui.

Dar, precum obişnuiesc medicii, înainte de a purcede la vindecarea unei boli, este necesar de a stabili diagnosticul, adică cauzele care au condus la îmbolnăvire. Astfel, atît experţii locali, cît şi cei de din afara ţării sunt de părere că sectorul subteran se extinde din cauza înrăutăţirii situaţiei economice a ţării. Cresc impozitele, taxele sociale, fapt ce îi determină pe oamenii de afaceri să taie din cheltuielile pentru alte destinaţii, să se salveze în sectorul subteran. Chiar şi reprezentanţii puterii admit că mediul de afaceri este nevoit să se refugieze în economia informală din cauză contribuţiilor sociale împovărătoare.

Cresc contribuţiile sociale, creşte şi sectorul subteran

La fel, datele statistice oficiale ne arată că dimensiunea sectorului subteran este în strictă dependenţă de mărimea impozitelor, taxelor. De exemplu, în anul 2014, cînd o instituţie, întreprindere din ţară vărsa lunar în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală 9 procente din fondurile sale de salarii, adică 4 procente angajatorul şi 4 procente angajatul,  ponderea lucrătorilor cu un loc de muncă informal constituia 32,5 procente. Între timp, mărimea contribuţiei cu această destinaţie s-a mărit  cu un procent şi a ajuns 9 la sută, cîte 4,5 procente pentru angajator şi salariat. Drept consecinţă, ne-am trezit la început anului că în economia informală activează 36,4 procente din populaţia ocupată a ţării. În patru ani, sectorul subteran s-a lăţit cu aproape 4 procente! În ce fundătură ne transformăm? 

Dincolo de povara fiscală grea, experţii consideră că la consolidarea sectorului subteran contribuie şi creşterea veniturilor populaţiei. Mai ales atunci cînd economia naţională traversează o perioadă de stagnare, de declin. De pildă, în 2015, economia naţională a înregistrat un declin de 0,5 procente, salariile s-au micşorat cu 0,2 la sută. Însă, ca să vezi minune, veniturile disponibile ale populaţiei ţării au crescut cu peste 10 la sută. Care au fost sursele creşterii veniturilor? Sectorul informal?

Se mai spune că sectorul subteran este alimentat şi de creditele scumpe. Căci, cum poate omul de afaceri să acumuleze bani pentru a investi în dezvoltare? Doar din contul economiilor, adică al economisirilor pentru remunerarea salariaţilor, din neplata contribuţiilor sociale.

Totuşi, eu înclin să cred că principalul factor al extinderii sectorului subteran în ţara noastră, este, de altminteri ca şi în Federaţia Rusă, funcţionărimea coruptă, mai ales din structurile de forţă, poate cu excepţia celor din armată. Ţin minte că un studiu de acum cîţiva ani, realizat de o organizaţie neguvernamentală, arăta că o bună parte din întreprinderile neînregistrate sunt create sau funcţionează sub protecţia unor funcţionari publici de rang mediu, înalt. Anume aceştia „pasc” pe această pajişte dosită a economiei naţionale şi  caută cu orice preţ s-o păzească ca pe ochii din cap.

Economia informală din ţara noastră este una dintre cele mai mari din lume

Republica Moldova se poate „lăuda” că are una dintre cele mai mari economii informale din lume. După datele Biroului Naţional de Statistică, adică oficial, se poate spune că dimensiunea ei se apropie de aproape 36,5 la sută. Adică, după acest indicator, ar reieşi că ţara noastră este doar în urma Azerbaidjanului,care se caracterizează cu cel mai mare sector subteran din lume, 67 procente, Nigeriei - 48 procente, Ucrainei -46 procente. Însă, s-ar putea ca RM să ocupe o poziţie mai înaltă în acest rating. Spre această concluzie ne îndreaptă raportarea numărului plătitorilor BASS la populaţia ocupată.

Dar chiar şi la dimensiunea de aproape 40 procente intervine obligaţia autorităţilor statului de a combate acest fenomen, pentru a-i îngusta proporţiile. Ce ar trebuie să se facă din această perspectivă? Experţii recomandă, mai întîi şi întîi de toate, reducerea cotei impozabile, a contribuţiilor sociale. Reprezentanţii din domeniul asistenţei sociale, medicinii nici nu vor să audă de asemenea soluţii. Pentru că, în viziunea lor, mărimea contribuţiilor, să zicem în fondul de asigurări de asistenţă medicală sunt mici în ţara noastră comparativ cu statele dezvoltate, că reducerea acestora ar lăsa spitalele fără bani, medicii fără salarii. Pe cînd experţii, dimpotrivă, explică că reducerea contribuţiilor va creşte numărul plătitorilor, ceea ce va asigura creşterea fluxului financiar către BASS, FAOAM.

Sectorul subteran încurajat de cei care sunt datori să-l dezrădăcineze

Ce şanse sunt în ţara de a aduce economia informală în limitele pertinenţei, inofensivităţii? Căci, să fim rezonabili, realişti: eradicarea definitivă, completă, ireversibilă nu a fost posibilă în nici o ţară din lume, dar mite în Republica Moldova. Practic, perspective nu se întrezăresc. Dincolo de faptul că RM este văzută atît pe interior, cît şi pe exterior ca un stat captiv, iar legea este folosită doar pentru a reprima concurenţii, fie politici sau economici, însuşi Guvernul RM a demonstrat că nu-şi propune să se implice efectiv în activitatea de combatere a economiei informale. Aceasta s-a văzut în mod evident după ce  Executivul a decis să taie masiv din atribuţiile Inspectoratului de Stat al Muncii şi pe care le-a împărţit la 10 structuri de control. Or, dacă a existat vreun organ care s-a implicat real în ce priveşte combaterea fenomenului economiei informale, apoi acesta a  fost anume Inspectoratul de Stat al Muncii. În loc să susţină, să consolideze această instituţie, Guvernul a ales s-o distrugă, ceea ce a provocat nemulţumirea sindicatelor şi patronatelor din ţară. Ceea ce dovedeşte cu prisosinţă că economia informală este încurajată tocmai de indivizii care sunt chemaţi să combată acest fenomen ce ţine ţara şi cetăţenii ei în sărăcie şi suferinţă.

 

 

 

 

Socialmai mult
15.12.17 - 19:38
15.12.17 - 19:37
15.12.17 - 19:35
15.12.17 - 17:52
15.12.17 - 17:51
15.12.17 - 16:40
15.12.17 - 16:10
15.12.17 - 13:11
15.12.17 - 12:46
14.12.17 - 17:38
14.12.17 - 17:23
14.12.17 - 17:22
14.12.17 - 17:19
14.12.17 - 16:45
14.12.17 - 12:21
14.12.17 - 10:37
14.12.17 - 10:34
13.12.17 - 18:01
13.12.17 - 17:39
13.12.17 - 14:22