Dupa caderea Cortinei de Fier tarile Est-europene isi regasesc identitatea in religie (studiu)

Religia se reafirmă ca o componentă importantă a identității naționale și individuale în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, foste membre ale blocului comunist, la mai bine de un sfert de secol după căderea Cortinei de Fier și dezmembrarea Uniunii Sovietice, conform unui studiu de amploare realizat de Pew Research Center care corelează credințele religioase cu sentimentul de apartenență la națiune.

Conform, Pew Research Center, o organizație americană de tip "fact tank" din Washington, în ultimii 25 de ani s-a remarcat un proces de convergență între religie și identitățile naționale într-o regiune europeană care a fost pînă recent, din punct de vedere istoric, dominată de regimuri ateiste care păstrau însă, la rîndul lor, o importantă componentă națională.

Acest studiu se bazează pe un sondaj exhaustiv, realizat în perioada iunie 2015 – Iulie 2016, prin interviuri față în față în 17 limbi, cu un eșantion reprezentativ de peste 25.000 de adulți, cu vîrsta de peste 18 ani, din 18 țări: Armenia, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Georgia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, România, Rusia, Serbia și Ucraina.

În concluziile studiului, sociologii identifică majoritatea de populație ortodoxă din această regiune – aproximativ 57% dintre persoanele care trăiesc în regiunea studiată identificîndu-se drept ortodoxe. În 10 țări, printre care Rusia, Ucraina, Grecia, România, Belarus, Bulgaria, Serbia, Georgia, Armenia și Moldova ortodocșii constituie vasta majoritate și, de asemenea, formează minorități semnificative în Bosnia (35%), Letonia (31%) și Estonia (25%). Catolicii reprezintă aproximativ 18% din populația regiunii, incluzînd majoritatea adulților din Polonia, Croația, Lituania și Ungaria. Un al treilea grup semnificativ statistic de populație din regiune se declară neafiliat religios – persoane care susțin că sunt atee, agnostice sau "fără o religie anume". Neafiliații religioși constituie o majoritate solidă în Republica Cehă (72%) și un grup important în Estonia (45%).

Astfel, numărul persoanelor care își declară apartenența la religia ortodoxă în regiune este în creștere accentuată, trend corelat cu o scădere a numărului celor care se declară catolici. Ilustrativ este exemplul procentului de 71% dintre ruși care se declară în prezent ortodocși, comparativ cu 37% care își precizau ortodoxia în 1991, în momentul destrămării URSS. Această tendință nu se limitează la Rusia – modele similare se întîlnesc în Ucraina și Bulgaria. În același timp, țările istoric-catolice din Europa Centrală și de Est au cunoscut o tendință opusă: ponderea populației catolice în Polonia, Ungaria și Republica Cehă a scăzut, chiar dacă doar puțin, din 1991 și pînă în prezent.

Chiar dacă majorități covîrșitoare din unele state din regiune se declară ortodoxe, iar o medie de 86% a respondenților din cele 18 țări cuprinse în studiu susțin că există un Dumnezeu, relativ puțini locuitori din Europa Centrală și de Est se declară ortodocși practicanți și spun că merg la biserică săptămînal. Din acest punct de vedere, deși mai puțini numeric, credincioșii catolici sunt mai grupați în jurul bisericii decît cei ortodocși.

Conform sondajelor, procentul celor care declară că există un Dumnezeu este de 99% în Georgia, de 95% în România, Moldova și Armenia și respectiv de 94% în Bosnia. Republica Cehă și Estonia sunt cele mai mari două excepții de la acest model – în ambele țări, mai puțin de jumătate (29% și, respectiv, 44%) își afirmă credința în Dumnezeu.

Dintre țările central și Est-europene, sentimentul mîndriei naționale apare mai răspîndit în cele predominant ortodoxe. În majoritatea țărilor ortodoxe care fac parte din această cercetare, aproximativ jumătate sau mai mulți respondenți declară că sunt foarte mîndri că sunt cetățeni ai țării lor. În celelalte țări din regiune, doar în Croația majoritatea celor chestionați exprimă același nivel de mîndrie națională(59%).

În 10 dintre cele 18 țări chestionate din Europa Centrală și de Est, peste jumătate dintre respondenți sunt de acord cu formulări precum "oamenii de la noi nu sunt perfecți, dar cultura noastră este superioară altora", conform rezultatelor studiului. Șapte din cele 10 țări au majorități ortodoxe, iar cele ale căror cetățeni susțin cel mai puternic această idee sunt: Grecia (89%), Georgia (85%) și Armenia (84%). În rîndul țărilor majoritar catolice și al țărilor cu religii mixte, doar în Bosnia aproape 7 din zece adulți (68%) susțin superioritatea culturii lor asupra altora.

În țările majoritar ortodoxe sprijinul pentru legătura stat – biserică este mai mare decît în statele cu populație majoritar catolică. Locuitorii din țările majoritar ortodoxe sunt mai înclinați decît cei din celelalte părți ale regiunii să spună despre guvernele lor că ar trebui să sprijine răspîndirea valorilor și credințelor religioase în țară și că ar trebui să ofere fonduri pentru bisericile naționale majoritare. De asemenea, cel puțin o treime dintre locuitorii țărilor ortodoxe declară despre guvernele lor că ar trebui să sprijine diseminarea valorilor și credințelor religioase în țările lor, inclusiv o majoritate în Armenia (59%) și aproximativ jumătate din populația din Georgia (52%). În țările majoritar catolice din regiune ideea că autoritățile ar trebui să susțină religia are mult mai mică susținere, majoritatea celor intervievați fiind de părere că religia ar trebui să fie separată de politicile guvernamentale.

O constantă după încheierea Războiului Rece îl constituie rolul preponderent pe care, în conștiința colectivă din țările preponderent ortodoxe, continuă să-l joace Rusia în regiune. Dacă înainte de anii '90 Rusia conducea blocul comunist al statelor membre ale Pactului de la Varșovia, în prezent Rusia este percepută ca un bastion al ortodoxiei și ca un tampon împotriva Occidentului. Majoritatea națiunilor preponderent ortodoxe din Europa Centrală și de Est, cu excepția notabilă a Ucrainei, validează ideea că "o Rusie puternică este necesară pentru a echilibra influența Occidentului". Chiar și în Grecia, remarcă autorii studiului, o țară care face parte din Uniunea Europeană, 70% dintre locuitori sunt de acord că este nevoie de o Rusie puternică pentru a echilibra Vestul. Acest sentiment este împărtășit de mult mai puțini oameni din țările catolice și cu religii mixte din regiune.

În toate țările cu o majoritate ortodoxă, cu excepția, din nou, a Ucrainei (care a pierdut controlul asupra Crimeii în favoarea Rusiei în 2014 și care este încă angajată într-un conflict cu separatiștii pro-ruși din partea de Est a țării), cei mai mulți subiecți intervievați sunt de acord cu ideea că Rusia are obligația de a-i proteja pe creștinii ortodocși din afara granițelor sale. Cu toate acestea, chiar și în teritoriile aflate în afara conflictului, mai mult de o treime dintre adulții ucraineni (38%) declară că Rusia are obligația de a proteja creștinii ortodocși din alte țări.

Interesantă și aparent în contradicție cu ideea despre rolul important al Rusiei în regiune este și susținerea pe care majorități din cele mai multe țări cuprinse în acest studiu, deopotrivă ortodoxe și non-ortodoxe, o acordă colaborării apropiate cu Statele Unite ale Americii și alte puteri occidentale.

Chiar dacă, procentual, credincioșii ortodocși practicanți sunt mai puțini decît cei catolici, ei sunt totuși mai conservatori. În Rusia majoritar ortodoxă, spre exemplu, 85% din populație este de părere că homosexualitatea este o tară morală. Chiar și între rușii neafiliați religios, trei sferturi spun că homosexualitatea este imorală, iar 79% sunt de acord cu faptul că societatea nu ar trebui să o accepte. Prin contrast, în Polonia, țară majoritar catolică, unde populația în ansamblu este mai implicată din punct de vedere religios, mai puțin de jumătate dintre adulți (48%) spun că homosexualitatea este greșită din punct de vedere moral. Aproximativ patru din zece polonezi catolici (41%) consideră că societatea ar trebui să accepte homosexualitatea.

În ceea ce privește femeile din această regiune geografică, studiul ajunge la concluzia că mulți dintre locuitorii țărilor ortodoxe încă asociază femeile cu rolurile de gen tradiționale – cum ar fi să se supună soților și să crească copiii. În aceeași linie, cel puțin patru din zece adulți din cele mai multe țări majoritar ortodoxe spun că atunci cînd șomajul este ridicat, bărbații ar trebui să aibă mai multe drepturi la un loc de muncă. În cele opt țări neortodoxe investigate, cota celor care dețin această viziune variază de la 19% în Estonia pînă la 39% în Bosnia.

În rîndul populațiilor fostelor republici sovietice, cu excepția Țărilor Baltice, persistă și o nostalgie privind URSS. În Moldova și Armenia, de exemplu, majoritatea sunt de părere că dizolvarea Uniunii Sovietice în 1991 a fost rea pentru țara lor. Chiar și în Ucraina, unde persistă conflictul armat cu separatiști pro-ruși, aproximativ o treime (34%) dintre cetățeni susțin același lucru. În schimb, în Țările Baltice – Estonia, Letonia și Lituania – viziunea cea mai des întîlnită este că dizolvarea URSS a fost un lucru bun.

Mulți dintre locuitorii din Estul și centrul Europei au îndoieli cu privire la faptul că democrația este cea mai bună formă de guvernare: Cu toate că opinia dominantă în 11 din cele 18 țări intervievate este că democrația este preferabilă oricărei alte forme de guvernare, doar în două țări – Grecia (77%) și Lituania (64%) – majoritatea clară susține acest lucru. În multe țări din Europa Centrală și de Est, părți substanțiale ale publicului – inclusiv aproximativ o treime sau chiar mai mult dintre adulții din Bulgaria, Belarus, Rusia și Moldova – sunt de părere că, în anumite circumstanțe, este preferabil un guvern nedemocratic.

Acestea sunt printre principalele constatări ale noului studiu realizat de Pew Research Center. Studiul, finanțat de Pew Charitable Trusts și Fundația John Templeton, face parte dintr-un efort mai larg al Pew Research Center de a înțelege schimbările legate de religie și impactul lor asupra societăților din întreaga lume. (AGERPRES)

01.03.24 - 00:52
01.03.24 - 13:17
01.03.24 - 13:18
01.03.24 - 13:20
01.03.24 - 13:19
05.03.24 - 18:52
06.03.24 - 00:34
01.03.24 - 00:46
07.03.24 - 00:42
05.03.24 - 01:06
08.03.24 - 20:46
08.03.24 - 12:11
09.03.24 - 11:41
09.03.24 - 11:42
01.03.24 - 00:40