DOCUMENT INTEGRAL ÎN EXCLUSIVITATE!

Raportul privind libera circulaţie fără vize a cetăţenilor din Republica Moldova în spaţiul UE (4)

Următorii paşi

Dialogul Vizelor dintre UE şi R. Moldova s-a dovedit a fi un instrument important şi eminamente eficient pentru promovarea reformelor dificile şi de anvergură în justiţie şi Afaceri Interne, dar şi dincolo de domenii precum statul de drept şi reforme în justiţie, inclusiv finanţarea legală a partidelor, revizuirea imunităţilor şi modernizarea administrativă. Progresul înregistrat de către R. Moldova pe parcursul ultimilor trei ani în toate domeniile acoperite de cele patru componente ale VLAP a fost stabil şi eficient. A demonstrat angajamentul şi eforturile constante realizate de guvernele care s-au succedat la conducerea R. Moldova şi de către toate instituţiile statului în realizarea obiectivelor de referinţă ale VLAP ca prioritate naţională.

Este relevant să reamintim că reformele în cîteva domenii cheie cuprinse în VLAP au fost realizate în prima jumătate a anului 2013 în ciuda unei situaţii politice instabile care a durat mai multe luni, fapt care indică un nivel adecvat al bunei guvernări şi o dovadă de maturitate în administraţia publică.

Modificările iminente la regulile privind vizele UE introduc un nou mecanism de suspendare care contribuie la păstrarea integrităţii procesului de liberalizare a vizelor şi asigură ca o măsură de ultimă instanţă că acest proces nu va conduce la ilegalităţi şi abuzuri.

Comisia consideră că din iunie 2013, R. Moldova a realizat progresul necesar pentru a asigura implementarea efectivă şi sustenabilă a reformelor pe care a fost nevoită să le iniţieze pentru a îndeplini standardele VLAP. Toate activităţile care s-au succedat celui de-al 4-lea raport privind progresul VLAP au fost derulate cu succes. Funcţionarea cadrului legislativ şi politic, punerea în aplicare a unor principii instituţionale şi organizaţionale şi implementarea procedurilor pe durata întregului proces sînt în concordanţă cu standardele Europene şi internaţionale.

Construind pe acest argument şi făcînd referire şi la efectele monitorizării continue şi a raportărilor făcute de la începutul Dialogului UE-R. Moldova pe tema vizelor, Comisia consideră că R. Moldova întruneşte toate standardele stabilite pe parcursul celor patru sesiuni a celei de-a doua faze a VLAP. Luînd în considerare relaţiile per ansamblu dintre UE şi R. Moldova şi dinamica acestora, Comisia prezintă în consecinţă propunerea legislativă de a modifica Regulamentul CE nr. 539/2001, în

concordanţă cu metodologia aprobată sub VLAP. În acest context, merită aruncată o privire şi asupra datelor statistice disponibile.

În jur de 230,000 de cetăţeni moldoveni erau rezidenţi legali în UE la sfîrşitul anului 2012, în conformitate cu datele furnizate de permisele valide de rezidenţă. Datele statistice arată că riscul migraţiei ilegale în UE din partea cetăţenilor R. Moldova s-a diminuat în ultimii ani: din 2008, cînd 6830 de imigranţi ilegali din R. Moldova au fost reţinuţi, numărul reţinerilor a scăzut în fiecare an pînă la 3070 în 2012, rezultă o scădere de 55%. Cererile de azil s-au înjumătăţit de asemenea (-48%) în aceeaşi perioadă: 435 de cereri de azil au fost făcute de către cetăţeni moldoveni în 2012 de la 837 cîte au fost făcute în 2008. Rata returnărilor efectuate în comparaţie cu numărul de decizii de returnare este în proces de îmbunătăţire, ajungînd la 73% în 2012, comparativ cu aproximativ 50% în cei patru ani precedenţi. În final, în timp ce numărul de cereri pentru vize Schengen de şedere pe termen scurt a rămas stabil în ultimii trei ani (oscilînd între 50000 şi 55000), rata de refuz pentru cererile de viză a scăzut substanţial de la 11.4% în 2010 la 6.5% în 2012. Aceste date confirmă per ansamblu că riscul migraţiei reprezentat de cetăţenii R. Moldova s-a micşorat considerabil. Modificările normelor UE pentru vize vor introduce un nou mecanism de scutire de vize în Regulamentul 539/2001 care contribuie la păstrarea integrităţii procesului de liberalizare a vizelor şi asigură, ca o ultimă măsură, că deplasările fără vize nu vor conduce la ilegalităţi sau abuzuri.

Comisia va contribui activ la monitorizarea implementării continue de către R. Moldova a tuturor standardelor subsumate celor patru stagii ale VLAP în cadrul structurilor şi dialogurilor Parteneriatului şi Cooperării şi, dacă se impune, prin mecanisme ad-hoc de monitorizare.

La fel ca şi în cazul trecerii statelor din Balcanii de Vest la regimul liberalizat de vize, nu există motive pentru a condiţiona implementarea suspendării vizelor pentru R. Moldova pe considerentul că acordul de suspendare a vizelor încheiat cu UE, luînd în considerare că R. Moldova a scutit toţi cetăţenii UE de la solicitarea vizelor precum şi pe considerentul că vor exista abuzuri odată cu liberalizarea regimului de vize, mecanismul de suspendare ar oferi o soluţie eficientă.

Organizaţii principale/experţi consultaţi: Au fost consultate statele membre.

Evaluare a impactului: Nu este necesar. Bază legală: În considerarea TFEU, această propunere constituie o dezvoltare a politicii comune a vizelor în concordanţă cu Art. 77(2) al TFEU.

Principiile proporţionalităţii şi subsidiarităţii: Regulamentul CE nr. 539/2001 listează statele terţe ale căror cetăţeni sînt nevoiţi să aibă vize de călătorie la traversarea graniţelor (lista negativă) şi statele ale căror cetăţeni sînt scutiţi de la această cerinţă (lista pozitivă). Alegerea instrumentelor: Regulamentul CE nr. 539/2001 urmează a fi modificat de un alt Regulament. Implicaţii financiare: Modificările propuse nu au implicaţii asupra bugetului UE. (va urma)

Întocmit la Bruxelles

[1] Suspendarea vizelor va fi limitată la posesorii de paşapoarte biometrice eliberate în conformitate cu standardele ICAO.