Examenul pentru persoanele care candidează la funcția de judecător sau procuror în temeiul vechimii în muncă va fi organizat de Institutul Național al Justiției și va fi susținut în fața Comisiei pentru examenele de absolvire. Parlamentul a aprobat, în două lecturi, în ședința plenară de astăzi, modificarea unor acte legislative.

În prezent, respectivul examen este organizat concomitent cu examenul de absolvire a cursurilor de formare inițială. Prin urmare, examenul de absolvire este susținut o dată pe an, de regulă, în luna martie, odată cu susținerea examenelor de absolvire de către audienții Institutului Național al Justiției. Potrivit autorilor proiectului, acest lucru creează impedimente nejustificate candidaților de a accede în funcția de judecător sau procuror în temeiul vechimii în muncă.

Deputații au mai aprobat o modificare în Legea cu privire la Procuratură ce se referă la condițiile pe care trebuie să le întrunească persoana care candidează la funcția de procuror-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia. Astfel, candidatul urmează să aibă o experiență profesională neîntreruptă în domeniul dreptului de 10 ani, dintre care 5 ani în funcția de procuror sau judecător.

În prezent, legea prevede ca persoana care candidează la funcția de procuror-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia să aibă o experiență profesională neîntreruptă în domeniul dreptului în ultimii 10 ani. Potrivit autorilor proiectului, aceste prevederi îngrădesc nejustificat accederea persoanelor care candidează la funcția de procuror-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia, iar sintagma ”în ultimii” nu corespunde cerințelor de calitate a legii, nefiind clar cum va fi calculat termenul de 10 ani: din momentul intrării în vigoare a legii, din momentul anunțării concursului sau din momentul desfășurării concursului.

***

Perioada de reexaminare a pensiilor pentru limita de vîrstă în raport cu stagiul de cotizare cumulat după ce persoana a ieșit la pensie pentru limita de vîrstă va fi revizuită eșalonat. Un proiect de lege în acest sens a fost votat, astăzi, în plenul Parlamentului, în două lecturi.

Proiectul propune ca procesul de reexaminare a pensiilor pentru limită de vîrstă, stabilite pînă la 1 ianuarie 2019, să se finalizeze în anul 2022. Conform redacției în vigoare a legii, reexaminarea urmează să se încheie în 2027.

Autorii proiectului propun ca de la 1 iulie 2020 să fie reexaminate pensiile persoanelor ale căror stagiu de cotizare după realizarea dreptului la pensie pentru limita de vîrstă va constitui mai mult de 15 ani, iar de la 1 ianuarie 2022 să se încheie reexaminarea pensiilor celor ai căror stagiu de cotizare va constitui de la 2 ani pînă la 5 ani.

”Propunerea respectivă se fundamentează pe respectarea principiului egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public – contribuabili şi beneficiari – un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege și principiul contributivității, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Or, beneficiarii de pensii pentru limită de vîrstă, activînd după stabilirea dreptului la pensie au continuat să achite contribuții de asigurări sociale, participînd astfel la formarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, menționează autorii proiectului în nota informativă.

Potrivit datelor statistice oficiale, din numărul total de 700,6 mii beneficiari de pensii, 162,5 mii își continuă activitatea de muncă după stabilirea pensiei.

Inițiativa legislativă are prevăzute resurse financiare necesare în bugetul pentru anul 2020.

***

Proiectul de lege, care prevede indexarea pensiilor de două ori pe an, a fost votat de către deputați în lectura a doua. Proiectul urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2020.

Astfel, începînd cu anul viitor, pensiile vor fi indexate de două ori pe an: la 1 aprilie și 1 octombrie. Indexarea la 1 aprilie se va efectua conform procedurii în vigoare – pentru toți beneficiarii, echivalent cu media indicelui prețurilor de consum pe ultimii 3 ani. Cea de la 1 octombrie va viza, în primul an de implementare – 2020, peste 400 mii de pensionari, mărimea pensiei cărora nu depășește nivelul minimului de existență.

Legea prevede extinderea modalității noi de indexare și asupra militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Potrivit datelor statistice ale Casei Naționale de Asigurări Sociale, la începutul anului 2019, în țara noastră, erau înregistrați 700 887 de beneficiari de pensii, ale căror pensie medie era de 1 895,07 lei. Din numărul total de pensionari, 75% sînt pensionari pentru limită de vîrstă. Totodată, circa 400 000 de persoane primesc pensia sub minimul de existență.

Indexarea va genera și creșterea alocațiilor pentru persoanele cu dizabilități și pentru persoanele vîrstnice.

***

Parlamentul a votat, în ședința plenară de astăzi, modificări, în prima lectură, la Legea cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație. Proiectul prevede majorarea alocațiilor lunare de stat participanților la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova, precum și persoanelor participante la acțiunile de luptă din Afganistan și pe teritoriile altor state.

În varianta inițială, proiectul de lege prevede creșterea alocațiilor pentru categoriile respective de la 100 pînă la 300 de lei. Deputații admit că pentru lectura a doua ar putea veni propuneri de o majorare mai considerabilă.

În cazul adoptării legii respective, odată cu intrarea în vigoare a acesteia, peste 35 500 de participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova, precum și persoane participante la acțiunile de luptă din Afganistan și pe teritoriile altor țări, se vor bucura de protecția socială suplimentară din partea statului.

Mai mulți parlamentari au menționat că este o onoare și o demnitate pentru autoritățile statului să susțină această categorie de cetățeni prin aprobarea proiectului de lege respectiv, acesta fiind votat în unanimitate de deputați, în prima lectură.

Alocațiile pentru aceste categorii de persoane nu au fost indexate sau majorate din 2012.

***

La determinarea cuantumului pensiei pentru perioada necontributivă de îngrijire a unui copil pînă la vîrsta de 3 ani va fi luat în calcul salariul mediu lunar pe ţară la data calculării pensiei, și nu salariul minim. O prevedere în acest sens este stipulată în proiectul de lege pentru modificarea Legii privind sistemul public de pensii, care a fost votat, astăzi, cu 82 de voturi ale deputaților, în ambele lecturi.

Actualmente, pentru perioada necontributivă de îngrijire a unui copil pînă la vîrsta de 3 ani, se ia în calcul salariul minim lunar pe țară la data calculării pensiei.

În opinia autorilor proiectului, precum și a Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, această prevedere dezavantajează femeile, perpetuînd decalajele de gen la cuantumul pensiilor, deoarece beneficiari de concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului preponderent sînt mamele. Astfel, la situația de 1 august 2019, pensia medie constituia pentru bărbați 2278,65 lei, iar pentru femei - 1688,34 lei sau 75% din pensia medie în cazul bărbaților.

”Proiectul de lege are drept scop armonizarea politicilor de stimulare demografică cu cele de asigurări sociale, pentru a evita discriminarea pe criteriu de gen”, argumentează autorii.

Resursele financiare pentru acoperirea cheltuielilor legate de implementarea noilor norme legislative sînt prevăzute în bugetul de stat.

***

Republica Moldova s-a alăturat statelor care au ratificat amendamentul la articolul 38 al Statutului Organizației Mondiale a Turismului. Acesta prevede că limba chineză va deveni limbă oficială a Organizației Mondiale a Turismului, de rînd cu limbile arabă, engleză, franceză, rusă și spaniolă.

Respectivul amendament a fost adoptat în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Adunării generale a OMT, desfășurate în perioada 23-29 noiembrie 2007.

Potrivit autorilor proiectului, ratificarea amendamentului va contribui la menținerea și dezvoltarea relațiilor politice și economice prietenoase cu China, care este o piață de interes major pentru țara noastră.

Conform Cartei OMT, un amendament intră în vigoare numai atunci cînd 2/3 din statele membre au desfășurat procedurile interne pentru a ratifica acest amendament. Pînă în prezent, din totalul celor 158 de țări, 92 de state membre și-au încheiat deja procedurile interne și este nevoie de încă 14 țări pentru ca amendamentul să intre în vigoare.

În prezent, limba chineza este limba oficială a mai multor agenții specializate ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), precum Organizația Mondială a Sănătății (WHO) și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

Direcţia comunicare şi relaţii publice a Parlamentului RM