DIN AGENDA PARLAMENTULUI-2 (5 decembrie 2019)

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul bugetului de stat pentru anul 2020, aprobînd indicatorii generali ai acestuia.

Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2020, veniturile acestuia vor însuma 44 136 mil. lei, cu o majorare de 8,6% față de 2019 (rectificat), datorită creșterii preconizate a veniturilor din impozite și taxe.

Cheltuielile bugetului de stat vor constitui 51 551,9 mil. lei, cu 11,2% mai mult față de 2019. Protecția socială, învățămîntul, ocrotirea sănătății sînt primele trei grupe cu cele mai mari volume de cheltuieli în structura cheltuielilor bugetului de stat.

Conform estimărilor, bugetul de stat în anul 2020 se va solda cu un deficit în sumă de 7 415,3 mil. lei. Pentru finanțarea deficitului bugetar vor fi utilizate resurse atît externe, cît și interne.

Proiectul a fost elaborat în baza prognozei dezvoltării economiei în 2020-2022 și obiectivelor politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. Totodată, proiectul se bazează pe prioritățile care derivă din Programul de activitate a Guvernului, Acordul de Asociere cu UE, alte angajamente asumate față de partenerii de dezvoltare.

La baza construcției bugetare au stat principiile unității, universalității, balansării, previzibilității și sustenabilității, performanței și transparenței.

Principalele măsuri de politici pe care este construit proiectul bugetului se referă la continuarea reformelor structurale economice și sociale, extinderea autonomiei financiare locale, creșterea salariilor pentru majoritatea angajaților bugetari, implementarea programelor de asistență socială a populației cu venituri mici.

La elaborarea proiectului bugetului de stat pentru 2020 au fost utilizați indicatorii macroeconomici precum creșterea reală a PIB cu 3,8%, inflația - 5,7%, creșterea salariului nominal mediu lunar cu 8,7% și a fondului de remunerare a muncii – cu 8,5%.

***

Proiectul politicii bugetar-fiscale și vamale pe termen mediu a fost susținut, astăzi, cu majoritatea voturilor deputaților, în prima lectură.

Prin aprobarea proiectului, se operează modificări la Codul Fiscal, legile de punere în aplicare a unor titluri ale Codului Fiscal, Codul Vamal, Legea cu privire la tariful vamal, Legea privind sistemul public de asigurări sociale, Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Principalele politici ale proiectului de lege ce vizează politica fiscală și vamală pentru 2020 sînt menținerea impozitului pe venitul persoanelor fizice la nivel de 12% și a mărimii scutirilor existente; menținerea pentru persoanele juridice, întreprinzătorii individuali și medicii de familie titulari ai practicii, care exercită activitate profesională independentă – în mărime de 12% din venitul anual impozabil, iar pentru gospodăriile țărănești – de 7%; menținerea cotelor TVA în vigoare; menținerea cotelor accizelor, cu excepția autoturismelor de lux, și menținerea cotelor altor impozite, taxe și plăți la nivelul anului curent cu extinderea bazei impozabile.

Noua politică bugetar-fiscală și vamală urmărește obiectivele unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice și consolidării veniturilor bugetare.

Primul obiectiv – asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice – urmează a fi realizat prin aplicarea următoarelor măsuri noi:

- permiterea spre deducere a oricăror plăți efectuate salariaților sau în folosul acestora, din care au fost reținute impozite salariale;

- permiterea spre deducere a datoriilor în valoarea de pînă la 1 000 de lei al căror termen de scadență a expirat de 3 ani;

- aplicarea facilităților acordate salariaților pentru hrană și transport organizat și asupra zilierilor;

- diminuarea impozitului aplicat donațiilor de la 12% (includerea în venitul donatorului) la 6% (reținerea finală). Modificarea tratamentului fiscal pentru bunurile donate prin includerea normei de majorare a veniturilor în cazul efectuării donației de către agenții economici;

- substituirea bazei impozabile aferente regimului agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IVAO) din venitul operațional în venituri totale, cu excluderea unor categorii de venituri (subvenții, dobînzi, etc.);

- modificarea termenului de achitare a TVA pentru serviciile importate la data de 25 a lunii următoare celei de efectuare a importului sau de achitare;

- modificarea termenului de achitare a accizelor cu stabilirea termenului de 25 a lunii următoare celei în care a fost scoasă marfa accizată din antrepozit;

- unificarea termenului de declarare și achitare a impozitului pe bunuri imobiliare fiind stabilită data de 25 septembrie;

- anularea obligației de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale;

- aplicarea scutirii de TVA fără drept de deducere, la plasarea în regim de perfecționare activă a mărfurilor supuse accizelor, produselor zootehnice (carne) etc.;

- extinderea cu 1 an a scutirii de impozitul pe venit al dobînzilor bancare a persoanelor fizice;

- scutirea de TVA fără drept de deducere la importul și/sau achiziția materiei prime, articole utilizate la producerea tractoarelor și tehnicii agricole;

- scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a mărfurilor exportate prin trimiteri poștale a căror valoare nu depășesc 1 000 euro;

- abrogarea normei de limitare a deducerii în sumă de 200 000 lei pentru autoturismele procurate de agenții economici care nu sînt utilizate în procesul de producție și prestare a serviciilor;

- extinderea dreptului de aplicare a regimului de deducere a amortizării în scopuri fiscale pentru activele imobilizate.

Cel de-al doilea obiectiv – de consolidare a veniturilor bugetare – urmează a fi realizat prin implementarea următoarelor măsuri:

- extinderea aplicării progresive a taxei la valoarea autoturismelor importate;

- aplicarea taxării inverse pentru livrările de bunuri a agenților economici insolvabili;

- aplicarea TVA pentru serviciile electronice prestate de agenții economici nerezidenți către populație și crearea unui cadrul legal de achitare a impozitelor și taxelor;

- perfecționarea taxei pentru apă prin stabilirea obligației de achitare a taxei respective pentru subiecții care vor îmbutelia apa.

Respectivul proiect de lege a fost elaborat de Ministerul Finanțelor, în baza propunerilor recepționate de la mediul de afaceri, autorități, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal.

***

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va fi suplinit cu doi membri din rîndul profesorilor de drept titulari, ce urmează a fi aleși de către Ministerul Justiției prin concurs public, și un membru din rîndul judecătorilor. Parlamentul a aprobat, în ambele lecturi, în ședința plenară de astăzi, un proiect de modificare a Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Numărul membrilor CSM va fi extins de la 12 la 15. Suplinirea se impune în vederea excluderii incidentelor la întrunirea cvorumului pentru examinarea unor chestiuni privind cariera judecătorilor.

De asemenea, este prevăzută o nouă modalitate de selectare a membrilor CSM de către Adunarea Generală a Judecătorilor din rîndul judecătorilor. Astfel, 4 membri urmează a fi selectați din rîndul judecătorilor care activează la nivelul de prima instanță, 2 membri – din rîndul judecătorilor care activează la nivelul instanței de apel și 1 membru – din rîndul judecătorilor Curții Supreme de Justiție.

Proiectul mai prevede că în calitate de președinte al CSM urmează a fi ales unul dintre membrii săi din rîndul membrilor judecători ai Consiliului. Totodată, în cazul în care survine interimatul funcției de președinte al CSM, interimatul funcției va fi asigurat de către decanul de vîrstă din rîndul membrilor judecători.

O altă modificare reglementează condițiile pe care candidatul trebuie să le întrunească pentru a putea fi ales ca membru al CSM din rîndul judecătorilor. Magistrații trebuie să aibă o vechime în funcția de judecător de cel puțin 3 ani, la ultima evaluare trebuie să fi obținut calificativul ”foarte bine” și să nu fi fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani. De asemenea, candidații urmează să prezinte pe lîngă CV și scrisoarea de motivare, proiectul privind principalele obiective pe care le va urmări în cazul alegerii în calitate de membru al CSM.

Direcţia comunicare şi relaţii publice a Parlamentului RM