Pe anul 2019 veniturile bugetului de stat vor constitui 40 633 531,5 mii lei, cheltuielile - 46 336 817,6 mii lei, cu un deficit în sumă de 5 703 286,1 mii de lei. Parlamentul a aprobat în prima lectură, în ședința plenară de astăzi, proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul curent.

Proiectul de lege prevede diminuarea veniturilor cu 1 492,0 mil. lei, a cheltuielilor - cu 1 327,4 mil.lei, respectiv majorarea deficitului aprobat a bugetului de stat cu 164,6 mil. lei.

Proiectul ajustează indicatorii bugetari la venituri, cheltuieli și deficitul bugetar, reieșind din reestimarea prognozelor la principalii indicatori macroeconomici și tendințele în executarea bugetului de stat în semestrul I al anului curent, revizuirea programelor de cheltuieli, precum și deblocarea finanțării suportului bugetar din partea donatorilor.

Potrivit proiectului, vor fi diminuări pe unele tipuri de venituri, inclusiv la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 318,3 mil. lei, încasările la impozite și taxe – cu 307,3 mil.lei, la granturi – cu 174,0 mil. lei.

Se estimează majorări la taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate, taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse și serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova, granturi externe pentru susținerea bugetului, impozitul pe venitul persoanelor fizice (reieșind din efectul reformei salariale), dividende și defalcări din profitul net de la cota parte a statului în societăți pe acțiuni și al întreprinderilor de stat, taxa de stat și taxa consulară.

Cheltuielile curente, în bugetul de stat vor fi diminuate cu 11,9 milioane de lei și vor constitui 41 212,2 milioane de lei. Cheltuielile de personal se prevăd în sumă de 7 638,5 milioane de lei, cu o majorare de 632,2 milioane de lei, pentru implementarea normelor prevăzute de legislație. Cheltuielile pentru bunuri și servicii se diminuează cu 189,7 milioane de lei și vor constitui 2 267,7 milioane de lei. Pentru prestații sociale, alocațiile se majorează cu 13,3 milioane de lei și vor constitui circa 487,8 milioane de lei.

Ca pondere în PIB deficitul bugetului de stat va constitui 2,75%.

***

Se anulează sistemul electoral mixt și se revine la sistemul electoral proporțional pe liste de partid. Deputații, au aprobat în lectura a doua, în ședința plenară de astăzi, modificarea Codului electoral, Legii privind partidele politice, Legii privind statutul deputatului în Parlament și Codului contravențional.

Modificările legislative mai vizează îmbunătățirea sistemului electoral proporțional, care a existat pînă în 2017, legat de modul de votare în diasporă, transparentizarea finanțării partidelor și a campaniilor electorale, stabilirea unor proceduri clare și transparente la întocmirea listelor de candidați.

Au fost excluse certificatele de integritate, fiind înlocuite cu declarațiile de propria răspundere privind inexistența restricțiilor legale/judecătorești de a candida sau ocupa funcții publice, inexistența actelor de constatare rămase definitive referitoare la regimul declarării averilor și intereselor personale, la stările de incompatibilitate.

A fost reintrodusă norma care interzice agitația electorală în ziua alegerilor și în ziua precedentă. Respectiva prevedere nu se referă la informațiile care au fost deja plasate în internet sau pe afișele expuse anterior.

Au fost excluse din legislație și interdicțiile referitoare la modul de votare în diasporă. Cetățenii moldoveni de peste hotare vor putea vota în baza pașaportului, buletinului de identitate și livretului de militar în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și referendumului republican. Totodată, pașaportul cetățeanului Republicii Moldova a cărui termen de valabilitate a expirat va putea fi întrebuințat pentru exercitarea dreptului de vot.

Parlamentul a modificat și pragul minim de reprezentare, constituind 5% pentru un partid, 7% - pentru un bloc electoral, 2% - pentru un candidat independent.

Cu referire la finanțarea campaniilor electorale, deputații au aprobat ca plafoanele donațiilor în contul ”Fond electoral” pentru o campanie electorală să constituie 6 salarii medii lunare pe economie în cazul persoanelor fizice și 12 salarii medii din partea persoanelor juridice. În cazul cetățenilor Republicii Moldova care au obținut venituri în afara țării, acest plafon nu va depăși 3 salarii medii lunare pe economie. O persoană fizică va putea face donații în numerar în sumă de pînă la 3 salarii medii pe economie stabilite pe anul respectiv, iar donațiile care vor depăși această limită se vor face exclusiv prin operațiuni bancare.

Totodată, listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale vor fi întocmite respectîndu-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe, minimum cîte trei la fiecare la fiecare zece locuri.

Proiectul de lege urmează a fi votat de Parlament în lectură finală.

***

Ruslan Flocea este noul director al Centrului Național Anticorupție. Parlamentul a aprobat, în ședința plenară de astăzi, hotărîrea privind numirea sa în funcție, cu 72 de voturi.

Tot astăzi, Ruslan Flocea a depus jurămîntul în fața Parlamentului.

Directorul Centrului Național Anticorupție este numit în funcţie de Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat.

Comisia juridică, numiri și imunități a anunțat concurs public pentru selectarea candidatului la funcția de director al Centrului Național Anticorupție. Dosarele de concurs au fost depuse în perioada 28 iunie – 19 iulie 2019. Comisia a admis 9 candidați la proba interviului. Candidații au fost audiați în ședința publică din 29 iulie. Ruslan Florea a acumulat punctajul maxim din partea comisiei.

***

Comisia economie, buget și finanțe a audiat Raportul anual de performanță al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor pe anul 2018.

Raportul a fost prezentat de către directorul general adjunct al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), d-na Irina Gutnic, și este accesibil publicului interesat pe pagina www.parlament.md și www.ansc.md

ANSC are obligația primordială de a asigura accesul la o cale de atac împotriva actelor autorităților contractante emise cu încălcarea prevederilor legislației naționale din domeniul achizițiilor publice și, în special, soluționării contestațiilor în acest domeniu.

În intervalul supus raportării, anul 2018, numărul contestațiilor formulate de operatorii economici și înregistrate la ANSC a atins cifra de 726, valoarea estimată a procedurilor contestate constituind 2 490 178 003,34 lei, printre acestea se remarcă procedurile de achiziție publică finanțate din Bugetul de Stat pe marginea cărora au fost depuse 191 contestații, valoarea estimată constituind 635 617 700,52 lei, ceea ce a reprezentat 25,52% din valoarea totală estimată a procedurilor contestate. Alte surse, după cum urmează: bugetul local - 165 contestații, valoarea estimată 321 413 739,33 lei, ceea ce a constituit 12,91% din valoarea totală estimată; bugetul CNAM - 133 contestații, valoarea estimată 909 702 353,18 lei - 36,53%, etc.

Cele mai multe contestații formulate de operatorii economici privind desfășurarea / rezultatele procedurilor de achiziție publică s-au înregistrat în Chișinău - 487, Bălți - 23, UTA Găgăuzia - 22 și Strășeni – 20.

Domeniile cu cel mai înalt număr de contestații formulate de către operatorii economici sînt lucrările de construcții - 204, echipamentele medicale, produse farmaceutice și de îngrijire - 113, mobilă, tehnică de uz casnic și altele – 51, etc.

În comparație cu numărul de contestații, formulate de către operatorii economici și înregistrate la Agenție, după tipul de procedură, rezultă că cele mai multe pretenții au fost înaintate pe marginea procedurilor de licitație deschisă, valoarea estimată fiind de 2 350 821 977,40 lei (94,40%), urmată de cererea ofertelor de prețuri cu valoarea estimată de 138 600 745,94 lei (5,57%), urmată de achiziții de valoare mică cu valoarea estimată 755 280,00 lei (0,03%).

Membrii Comisiei au solicitat informații privind creșterea eficienței și transparenței la luarea deciziilor de achiziție publică în urma introducerii Platformei electronice de achiziții MTender.

Irina Gutnic a precizat, că Platforma electronica MTender este una comercială și nu aparține statului, fapt care nu-i permite acesteia sa fie dezvoltată și adaptată la cadrul legal.

Comisia a făcut o invitație expres către ANSC de a veni cu propuneri de modificare în cadrul legal.

ANSC are competența de soluționare a contestațiilor, evaluarea procedurilor de achiziții publice, avizarea procedurilor de atribuire a concesiunilor (din 17.02.2019) și evaluarea contractelor sectoriale (conform Acordului de asociere RM-UE).

CEB a sesizat mai multe probleme la compartimentul transparenței și credibilității, pe site-ul ANSC lipsesc cu desăvîrșire anumite documente, și pînă la 4 iulie 2019 nu au fost indicați consilierii care au participat la contestații, precum și informații care ar preciza cum au fost executate deciziile Agenției.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Igor Munteanu a atenționat, că ANSC nu-și îndeplinește misiunea propusă ”Am constatat carențe serioase la executarea deciziilor, formalismul excesiv la aplicarea procedurilor, ritmul lent de ameliorare a deficiențelor, grave probleme legate de (dis) funcționarea M-Tender.”

Comisia economie, buget și finanțe a depistat un șir de lacune în Raportul prezentat spre audiere pentru anul 2018 și a solicitat un raport suplimentar, complex, de ameliorare a deficiențelor constatate, și întocmirea unui plan pe termen mediu și lung de acțiuni pentru remedierea problemelor sesizate, cu raportare pînă la data de 1 septembrie, 2019.

Comisia economie, buget și finanțe a luat act de Raportul anual de performanță al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor pe anul 2018, cu toate observațiile de rigoare.

Totodată, astăzi CEB a aprobat anunțul cu privire la selectarea viitorului manager al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor.

***

Președintele Comisie agricultură și industrie alimentară dl Radu Mudreac a avut întrevedere cu dl Raimund Jehle, Reprezentantul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite în Republica Moldova (FAO).

Președintele Comisiei a salutat inițiativa dl Raimund Jehle de a revigora conlucrarea și anume prin crearea unei platforme comune unde vor fi dezbătute probleme sensibile din domeniul agroalimentar, ca urmare aceasta va contribui la îmbunătățirea cadrului legal.

În discuție părțile au abordat subiecte ce vizează securitatea și siguranța alimentarea; sporirea competitivității sectorului agroalimentar; dezvoltarea rurală; promovarea produselor alimentare autohtone pe piețele externe; implementarea și monitorizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) relevante domeniului agroalimentar și. a.

Un subiect al discuțiilor a fost și faptul că Republica Moldova sărbătorește Ziua Mondială a Alimentației alături de comunitatea internațională. În fiecare an, la 16 octombrie Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) alături de cele 192 de state membre, celebrează Ziua Mondială a Alimentației. Anul curent va fi pusă în discuție problematica alimentației sănătoase și beneficiile acesteia pentru consumatori.

În acest context, Comisia a elaborat și înregistrat Proiectul Hotărîrii Parlamentului cu privire la instituirea sărbătorii „Ziua Națională a Alimentației”, fapt ce va contribui la creșterea gradul de conștientizare publică asupra promovării alimentației sănătoase, eradicării foametei, a malnutriției și a sărăciei.

Direcţia comunicare şi relaţii publice a Parlamentului RM