Parlamentul urmează să stabilească restricții de participare la proceduri de privatizare, parteneriat public-privat, achiziții publice și concesiuni de lucrări și servicii pentru persoanele juridice fondate de subiecți din jurisdicții care nu respectă standarde internaționale de transparență, persoanele juridice în componența cărora figurează, direct sau indirect, persoane înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții. Comisia economie, buget și finanțe va propune plenului Parlamentului aprobarea unui proiect de lege de modificare și completare a mai multor acte legislative.

Proiectul de lege prevede modificări ce vizează definirea noțiunilor de participant la privatizare, ofertant în domeniul parteneriatului public-privat, operator economic, participant la procedurile de achiziție publică, precum și la concesiunile de lucrări și servicii.

”Legea deoffshorizării urmărește să ajusteze cadrul legislativ național în vederea asigurării implementării eficiente și comprehensive a angajamentelor asumate de Republica Moldova în domeniul prevenirii spălării banilor și asigurarea transparenței fondurilor, inclusiv angajamentele din Acordul de Asociere”, se menționează în nota informativă a proiectului de lege.

Parlamentul urmează să modifice următoarele acte legislative: Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Legea cu privire la parteneriatul public-privat, Legea privind achizițiile publice, Legea cu privire la concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii.

Potrivit proiectului de lege, Guvernul urmează să aprobe metodologia de stabilire a jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență, precum și lista acestora.

Proiectul de lege urmează a fi discutat în ședința plenară a Parlamentului.

***

Curtea de Conturi ar putea avea buget propriu, care va fi inclus în bugetul de stat ca un compartiment separat. Comisia de control al finanțelor publice a decis, în ședința de astăzi, să propună plenului Parlamentului aprobarea unor modificări și completări la Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova.

Bugetul Curții de Conturi va fi administrat în mod independent, în conformitate cu prevederile legale. Curtea de Conturi va prezenta Ministerului Finanţelor, în procesul consultărilor organizate pentru cadrul bugetar pe termen mediu, proiectul bugetului propriu pentru anul următor şi pentru doi ani ulteriori. Proiectul bugetului va fi prezentat Parlamentului spre examinare şi aprobare pînă pe data de 10 mai a anului în curs. Parlamentul va aproba bugetul Curţii de Conturi pentru anul următor pînă la 1 iulie a anului în curs.

”Pe cînd bunele practici europene oferă o autonomie financiară lărgită instituției supreme de audit public extern, legislația Republicii Moldova, în esență, subordonează discreției executivului finanțarea Curții de Conturi. Noul proiect de lege are drept scop să rectifice aceste breșe și să redea Curții de Conturi independența financiară, astfel încît instituția să se poată concentra pe avansarea misiunii sale cu minimum interferențe din partea factorului politic”, menționează autorii inițiativei legislative în nota informativă a proiectului.

În prezent, Curtea de Conturi se finanțează de la bugetul de stat în limita alocațiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală.

***

Parlamentul va consolida mecanismele de implementare eficientă a sistemului de control financiar public intern. Comisia de control al finanțelor publice a aprobat coraportul proiectului de modificare a mai multor acte legislative.

Modificările vizează 22 de legi, cu scopul de a aduce în concordanță noțiunile utilizate în Legea privind controlul financiar public intern. Astfel, noțiunile ”management financiar și control”, ”declarație privind buna guvernare” și ”unitate de audit intern” vor fi substituite cu noțiunile ”control intern managerial”, ”declarație de răspundere managerială” și, respectiv, ”subdiviziune de audit intern”.

Proiectul urmează a fi dezbătut în plenul Parlamentului.

***

Parlamentul ar putea reglementa procesele ce vizează subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sînt destinate consumului uman. Comisia agricultură și industrie alimentară va propune plenului Parlamentului adoptarea în lectura a doua a proiectului de lege privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sînt destinate consumului uman, prezentat de Guvern.

Proiectul de lege stabilește norme de sănătate publică și de sănătate animală referitoare la subproduse de origine animală și produse derivate care nu sînt destinate consumului uman.

Scopul proiectului constă în consolidarea cadrului juridic și instituțional, în domeniul organizării şi desfășurării proceselor ce vizează subprodusele de origine animală sau produsele derivate, care nu sînt destinate consumului uman, pentru a preveni și a minimiza riscul afectării sănătății publice și a celei animale generat de aceste produse și, în special, pentru a proteja siguranța lanțului alimentar și furajer.

Proiectul de lege a fost aprobat în prima lectură în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 21 iunie 2018.

***

Foștii președinți ai Republicii Moldova ar putea să nu mai beneficieze de birou, asistent personal și mijloc de transport permanent pe parcursul a patru ani, după expirarea mandatului, demisie sau imposibilitate definitivă de exercitare a atribuţiilor. Comisia juridică, numiri și imunități va propune plenului Parlamentului aprobarea, în prima lectură, a unui proiect de modificare a Legii privind asigurarea activității Președintelui Republicii Moldova.

Potrivit proiectului, în cei patru ani după expirarea mandatului, foștii șefi de stat vor dispune de automobil la solicitare. Prevederea ce vizează asigurarea cu birou și asistent personal urmează a fi abrogată.

Proiectul a fost elaborat de Guvern și, potrivit estimărilor, ca efect al intervenției legislative, vor fi eficientizate cheltuieli publice de la bugetul de stat în mărime de circa 0,5 milioane de lei anual.

Garanțiile sociale pentru foștii președinți ai Republicii Moldova de a avea birou, asistent personal și automobil permanent, pentru o perioadă de patru ani după expirarea mandatului, au fost incluse în lege de către Parlament în decembrie 2016.

Proiectul urmează a fi dezbătut în plenul Parlamentului.

***

Utilizarea și comercializarea pungilor și veselei din plastic vor fi sancționate. Comisia juridică, numiri și imunități va propune plenului Parlamentului aprobarea unui proiect de modificare și completare a Codului Contravențional.

Potrivit proiectului, sancțiunile vor fi de pînă la 4 500 de lei pentru persoanele fizice și de pînă la 12 000 de lei pentru persoanele juridice.

Aceste prevederi se referă la utilizarea și comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, cu sau fără mîner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vînzare de bunuri; a pungilor de plastic subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sînt utilizate ca ambalaj ; și a pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sînt utilizate ca ambalaj.

Sancțiunile vor fi aplicate și pentru utilizarea și comercializarea farfuriilor, paharelor, a altor accesorii ale serviciilor de masă, precum și a bețișoarelor de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.

”Inițiativa este în pas cu abordarea statelor dezvoltate care, conștientizînd pericolul prezentat de materialele din plastic pentru mediul înconjurător, depun eforturi conjugate prin politici și reglementări, în eliminarea lor. Este important ca Republica Moldova, atît la nivel de stat, cît și la nivel de fiecare cetățean, să sensibilizeze necesitatea schimbării unor obiceiuri și practici, pentru a asigura o dezvoltare economică durabilă, cu impact minim asupra mediului înconjurător”, menționează autorii inițiativei legislative în nota informativă.

Parlamentul a aprobat, anterior, modificări și completări la legislație prin care au fost interzise etapizat, începînd cu 1 ianuarie 2019, utilizarea și comercializarea pungilor de plastic, iar, începînd cu 1 ianuarie 2021, – interzicerea totală. Totodată, începînd cu 1 ianuarie 2021, vor fi interzise utilizarea și comercializarea farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă și a bețișoarelor de unică folosință, cu excepția celor biodegradabile.

***

Comisia economie, buget și finanțe a examinat dosarele depuse pentru concursul public de selectare a candidaților la o funcție de Director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Două persoane au fost admise la proba de interviu: Iacov Timciuc și Lilian Barcaru.

Decizia Comisiei și CV-urile candidaților admiși urmează a fi publicate pe site-ul Parlamentului.

Interviul va avea loc luni, 23 septembrie, începînd cu ora 10.00, în biroul 114.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a anunțat concurs public pentru suplinirea unei funcții vacante de Director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Dosarele pentru concurs au fost depuse în perioada 3 iulie – 3 august 2019.

În conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare a concursului, după desfășurarea interviului, Comisia economie, buget și finanțe urmează să evalueze prestația fiecărui candidat și să-i selecteze pe cei care au acumulat punctajul cel mai mare. Comisia prezintă Președintelui Parlamentului candidații selectați, care urmează a fi aprobați de plenul Parlamentului.

Potrivit Legii cu privire la energetică, Agenţia Națională pentru Reglementare în Energetică este condusă de un Consiliu de administraţie format din 5 directori. Membrii Consiliului de administrație al ANRE sînt numiți prin hotărîre Parlament pentru un mandat de șase ani.

Direcţia generală comunicare şi relaţii publice a Parlamentului RM