Pe anul 2019 veniturile bugetului de stat vor constitui 40 633 531,5 mii lei, cheltuielile - 46 336 817,6 mii lei, cu un deficit în sumă de 5 703 286,1 mii de lei. Parlamentul a aprobat în lectura a doua, în ședința plenară de astăzi, proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul curent.

Proiectul ajustează indicatorii bugetari la venituri, cheltuieli și deficitul bugetar, reieșind din reestimarea prognozelor la principalii indicatori macroeconomici și tendințele în executarea bugetului de stat în semestrul I al anului curent, revizuirea programelor de cheltuieli, precum și deblocarea finanțării suportului bugetar din partea donatorilor.

Proiectul de lege prevede diminuarea veniturilor cu 1 492,0 mil. lei, a cheltuielilor - cu 1 327,4 mil.lei, respectiv majorarea deficitului aprobat a bugetului de stat cu 164,6 mil. lei.

Parlamentul este în sesiune extraordinară în perioada 12-16 august curent.

***

Pensiile vor fi indexate de două ori pe an. Parlamentul a aprobat, în prima lectură, în ședința plenară de astăzi, o inițiativă legislativă ce aparține Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon.

Proiectul prevede implementarea unui nou concept de indexare a pensiilor – de două ori pe an – la 1 aprilie și 1 octombrie. Indexarea la 1 aprilie se va efectua conform procedurii în vigoare – pentru toți beneficiarii, echivalent cu media indicelui prețurilor de consum pe ultimii 3 ani. Cea de la 1 octombrie va viza, în primul an de implementare – 2020, peste 400 mii de pensionari, mărimea pensiei cărora nu depășește nivelul minimului de existență.

Proiectul de lege va implica și majorarea alocațiilor sociale pentru persoanele cu dizabilități și pentru persoanele vîrstnice.

Proiectul urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2020.

Potrivit datelor statistice ale Casei Naționale de Asigurări Sociale, la începutul anului 2019, în țara noastră, erau înregistrați 700 887 de beneficiari de pensii, ale căror pensie medie era de 1 895, 07 lei. Din numărul total de pensionari, 75% sînt pensionari pentru limită de vîrstă. Totodată, circa 400 000 de persoane primesc pensia sub minimul de existență.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut și votat de Parlament și în lectura a doua.

***

Parlamentul a anulat sistemul electoral mixt, aprobînd revenirea la sistemul electoral proporțional pe liste de partid. Deputații au votat în lectura a treia și finală, în ședința plenară de astăzi, modificarea Codului electoral, Legii privind partidele politice, Legii privind statutul deputatului în Parlament și Codului contravențional.

Modificările legislative mai vizează îmbunătățirea sistemului electoral proporțional, care a existat pînă în 2017, legat de modul de votare în diasporă, transparentizarea finanțării partidelor și a campaniilor electorale, stabilirea unor proceduri clare și transparente la întocmirea listelor de candidați.

Au fost excluse certificatele de integritate, fiind înlocuite cu declarațiile de propria răspundere privind inexistența restricțiilor legale/judecătorești de a candida sau ocupa funcții publice, inexistența actelor de constatare rămase definitive referitoare la regimul declarării averilor și intereselor personale, la stările de incompatibilitate.

A fost exclusă și prevederea referitoare la agitația electorală. Astfel, în ziua alegerilor și în ziua precedentă alegerilor nu se admite niciun fel de agitație electorală. Respectiva prevedere nu se referă la informațiile care au fost deja plasate în internet sau pe afișele expuse anterior.

Au fost excluse din legislație și interdicțiile referitoare la modul de votare în diasporă. Cetățenii moldoveni de peste hotare vor putea vota în baza pașaportului, buletinului de identitate și livretului de militar în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și referendumului republican. Totodată, pașaportul cetățeanului Republicii Moldova a cărui termen de valabilitate a expirat va putea fi întrebuințat pentru exercitarea dreptului de vot.

Parlamentul a modificat și pragul minim de reprezentare, constituind 5% pentru un partid, 7% - pentru un bloc electoral, 2% - pentru un candidat independent.

Cu referire la finanțarea campaniilor electorale, deputații au aprobat ca plafoanele donațiilor în contul ”Fond electoral” pentru o campanie electorală să constituie 6 salarii medii lunare pe economie în cazul persoanelor fizice și 12 salarii medii din partea persoanelor juridice. În cazul cetățenilor Republicii Moldova care au obținut venituri în afara țării, acest plafon nu va depăși 3 salarii medii lunare pe economie. O persoană fizică va putea face donații în numerar în sumă de pînă la 3 salarii medii pe economie stabilite pe anul respectiv, iar donațiile care vor depăși această limită se vor face exclusiv prin operațiuni bancare.

Totodată, listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale vor fi întocmite respectîndu-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe, minimum cîte patru candidați la fiecare zece locuri.

***

Parlamentul a aprobat modificări în legislație pentru a defini noțiunea de ”asistență de lichiditate în situații de urgență”. Deputații au aprobat proiectul, în prima și a doua lectură, în ședința plenară de astăzi.

Potrivit modificărilor legislative, Banca Națională a Moldovei va avea posibilitatea de a oferi asistență de lichiditate în situație de urgență (credite de urgență) doar unei bănci solvabile și viabile. Astfel, au fost anulate prevederile ce au permis acordarea de asistență de lichiditate celor trei bănci comerciale insolvabile.

De asemenea, au fost excluse din lista de active eligibile acceptate de către Banca Națională a Moldovei în calitate de garanții la acordarea de credite băncilor a cambiilor simple și a titlurilor emise cu privire la bunuri sau mărfuri, datorită faptului că acestea nu sînt utilizate frecvent pe piața autohtonă.

Proiectul de lege actualizează și cadrul legal privind rezervele obligatorii în scopul controlului monetar și managementului lichidității.

***

Parlamentul a anulat facilitățile fiscale pentru activitățile jocurilor de noroc. Deputații au aprobat, în ședința plenară de astăzi, modificări la Codul fiscal.

Au fost anulate scutirile de la plata impozitului pe venit a cîștigurilor de la loterii și pariuri sportive, precum și scutirii de TVA fără drept de deducere a mărfurilor și serviciilor importate în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat.

Totodată, a fost abrogată norma privind restituirea TVA la investiții (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național, precum și anularea scutirii de la plata taxei pentru unitățile comerciale și de prestări servicii pentru persoanele care practică activități declarate prin lege ca activități ce constituie monopol de stat.

”Grație acestor stimulente fiscale, care au apărut gradual, an după an, industria jocurilor de noroc a reacționat previzibil, dezvoltîndu-se și devenind tot mai profitabilă, ulterior fiind declarată monopol de stat. Prin stimulentele existente, statul Republica Moldova, în esență, promovează jocurile de noroc, lucru nu neapărat onorabil și nu neapărat cel mai sustenabil model economic, care mai comportă și un risc pronunțat de corupție și spălare a banilor”, se menționează în nota informativă a proiectului de modificare a Codului fiscal.

Proiectul de lege a fost aprobat de Parlament în prima și a doua lectură.

***

Președinții de raioane vor fi aleși din rîndul consilierilor, iar viceprimarii vor fi aleși și eliberați din funcție la propunerea primarului. Parlamentul a aprobat în lectura a doua, în ședința plenară de astăzi, modificări la Legea privind administrația publică locală.

”Conform prevederilor actuale, în calitate de președinte al raionului, efectiv poate fi aleasă o persoană care să nu fie ales local și care să nu fi participat în campanie electorală, adică să nu dispună de reprezentativitate acordată de colectivitatea locală”, menționează autorii inițiativei legislative.

Alte modificări prevăd alegerea și eliberarea din funcție a viceprimarilor. Viceprimarii vor fi aleși și eliberați din funcție la propunerea primarului, prin decizie a consiliului, adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi. În cazul în care proiectul de decizie va fi exclus de pe ordinea de zi la două ședințe consecutive de către consiliu sau nu întrunește numărul necesar de voturi la două ședințe consecutive, primarul va numi sau elibera din funcție viceprimarul prin dispoziție, care se aduce la cunoștința consiliului.

De asemenea, modificările legislative prevăd și faptul că în funcția de vicepreședinte va putea fi aleasă orice persoană, inclusiv din rîndul consilierilor.

”Este extrem de important ca anume primarul să dețină un rol decisiv în procesul de selectare și numire în această funcție a persoanelor care se potrivesc viziunilor primarului și corespund cerințelor profesionale înaintate de el. În caz contrar, instituția de viceprimar se transformă în una formală, generatoare de conflicte și fără a contribui la eficiența actului guvernamental la nivel local”, se precizează în nota informativă a proiectului

Parlamentul este în sesiune extraordinară în perioada 12-16 august curent.

Direcţia comunicare şi relaţii publice a Parlamentului RM