Ploaie de mitropolii, partide, clanuri banditeşti, atacuri rider...

Autor: Mihai CONŢIU

Ca număr, cultele religioase din R. Moldova par să intre în competiţie cu partidele politice. Răsar ca ciupercile după ploaie. Numai în sînul Ortodoxiei, în R. Moldova, au fost înregistrate Biserica Adevărat Ortodoxă a Moldovei (eparhie a Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Graniţelor), Eparhia Ortodoxă a Moldovei de Est a Patriarhiei Kievului şi a Întregii Rusii-Ucrainei (supusă canonic Patriarhiei Kievului), Biserica Ortodoxă Autocefală Moldovenească (ca parte declarată a Bisericii Ortodoxe din Rusia, nu Biserica Ortodoxă Rusă), Mitropolia Ortodoxă pe Stil Vechi din Republica Moldova sau Biserica Independentă Catacombă din Republica Moldova. Interesant este că în fruntea acestor culte se află cei mai mulţi preoţi care au părăsit Mitropolia Moldovei.

Începi să crezi că cineva şopteşte obsedant în Altar: „Întărîtă-i, drace, căci aşa îmi place!” Chestiunea devine extrem de degradantă şi compromiţătoare fatal în contextul în care asistăm la o adevărată bătălie ecumenică pentru obţinerea dominaţiei asupra ortodoxismului. Dacă se pot privatiza toate cele lumeşti, de ce să nu se privatizeze şi religia, bisericile?

Este deja ştiut faptul că, pe data de 17 Ianuarie 2014, Ministerul Justiţiei a înregistrat cultul religios Mitropolia Chişinăului şi a Moldovei de Răsărit. Presa şi unele „sutane bisericeşti” au spus că în spatele noului cult religios, pe care îl vom abrevia convenţional MCMR, ar sta parohul Catedralei „Sf. Teodora de la Sihla“ din Chişinău. Fireşte că numele lui Ioan Ciuntu nu apare în nici unul din documentele juridice legalizate, însă printre „fondatorii pioşi” figurează Elvira Ciuntu, nevasta-preoteasă a parohului bisericii „Sf. Teodora de la Sihla“, şi fiica sa, Ina Ciuntu. Acest demers bizar, suspect nu miroase deloc a smirnă şi tămîie, ci mai curînd a... altceva, chiar şi a unui atac de tip raider asupra Bisericii Ortodoxe.

Acum parcă ne mirăm mai puţin cu privire la rostul ecranului uriaş de pe peretele exterior al bisericii „Sf. Teodora de la Sihla“, cel care dă spre Liceul „Gheorghe Asachi”, şi numeroasele bănci tricolore amplasate în faţa lui, de parcă ar fi o grădină cinematografică sau un circ în aer liber. Scurtă paranteză: Decît să lase atîtea bănci să putrezească afară, popa îşi făcea o pomană nemaipomenită dacă dăruia aceste bănci unei case de cultură dintr-un sat oarecare.

Ne-mirarea amintită apare şi cînd vedem că în statutul noii „Mitropolii” sunt stipulate păstrarea şi răspîndirea credinţei creştin-ortodoxe, instruirea copiilor şi tinerilor prin învăţătura creştin-ortodoxă, organizarea de acţiuni caritabile şi activităţi cultural-artistice etc. Ce-o fi însemnînd activităţi cultural-artistice? Poate că discoteci pentru elevii de la Liceul „Gheorghe Asachi”, concursuri de poezii şi epigrame, descifrarea păcatului edenic originar sublimat în esenţă creştină şi, deci, divină absolută de către Ion Creangă în cele două diafane povestiri ale sale – „Povestea poveştilor” şi „Povestea lui Ionică cel prost” etc.

Cine mai pupă poala popii?

Înfiinţarea acestei noi Mitropolii „Ciuntu-ite” nu doar că este suspectă, dar devine şi ridicolă din momentul în care aflăm că o „ditamai” Mitropolia îşi are sediul într-un... apartament, care se pare că-i aparţine unui anume Gheorghe Vasiliu, „uns” drept preşedinte al acestei prea-pioase „instituţii bisericeşti de intermediere a păcatelor şi iertărilor dintre enoriaşi şi bunul lor Dumnezeu”.

Că Ioan Ciuntu şi-a băgat coada în această afacere – nu mai este nici o îndoială din clipa în care, după cum aţi văzut, şi-a băgat partea femeiască din familia sa printre fondatorii aceste bizare Mitropolii. După înregistrarea MCMR, vrînd, ca Pilat din Pont, să se spele pe mîini de amestecul său direct în această tărăşenie popească, printre altele, iată ce declara Ioan Ciuntu pentru Adevărul.md: „Nu e vorba de iniţiativa mea, ci a multor creştini şi oameni de cultură. Am fost şi eu invitat şi nu-mi este străină această lucrare, dar nu mă implic în probleme de genul acesta. Eu susţin toată lucrarea cea bună în plan naţional creştin... (...) Oricare mişcare nu schimbă nimic din punctul nostru naţional creştin... (...) Pentru noi este important că această instituţie vrea să schimbe climatul în bine, şi nu în distrugere“.

„Mai mulţi creştini şi oameni de cultură”? Fără comentarii în cazul oamenilor de cultură căci sunt prea-bine cunoscuţi, dar de „climat schimbat în bine” poate fi vorba atîta timp cît avem de-a face, fără dubii, cu separatism sau chiar o schismă intra-religioasă?

Aşa zisul neamestec al lui Ciuntu este anulat de o declaraţie făcută atunci, tot pentru Adevărul.md, de către doamna Zinaida Ţărnă, proaspătă enoriaşă a noii Mitropolii de apartament, care a spus: „Am făcut acest pas pentru că Mitropolia Basarabiei nu activează. Fug biserici, pleacă preoţi, lumea este derutată. Aţi văzut ca Mitropolia să organizeze vreo manifestaţie? Aţi auzit ca mitropolitul să dea interviuri? Patriarhia Română ne oferă ajutoare, dar acestea nu ajung la bisericile de la ţară. Asta m-a făcut să-l susţin pe părintele Ioan“, vorbind despre Ioan Ciuntu ca despre un mare patriot, un „român-român“, care vrea să rămînă în umbră pentru că „e o chestie sensibilă“ şi pentru că „nu are nevoie de PR sau dividende“.

Ca să vedeţi care-i problema: Mitropolitul Petru al Mitropoliei Basarabiei, carevasăzică, nu dă interviuri (de parcă asta-i treabă de popă!), nu organizează manifestaţii (poate politice, aşa ca Ciuntu!), ajutoare vin din România, dar ajung pe alte mîini, popa Ciuntu este un mare român şi vrea să rămînă în umbră în raport cu nou-înfiinţata Mitropolie.

De cealaltă parte, preotul Ioan Cosoi, vicarul administrativ al Mitropoliei Basarabiei declara pentru acelaşi ziar: „Dacă acum figurează numele rudelor lui, rezultă clar că preotul Ioan Ciuntu şi-a format o mitropolie nerecunoscută de nimeni. Este, pur şi simplu, o organizaţie acceptată de Ministerul Justiţiei ca persoană juridică, care nu este susţinută de nici o Biserică nici din ţară, nici de peste hotare şi este o mişcare separatistă în sînul Bisericii Ortodoxe. Părintele Ioan s-au folosit mereu de numele Mitropoliei (Basarabiei; nota red.), şi-a făcut capital de imagine şi de resurse umane.”

La rîndu-i, ieromonahul Petru Pruteanu, doctor în teologie ortodoxă, declara:„Nu este menţionată jurisdicţia de care aparţine, ceea ce înseamnă că se vrea o Mitropolie autocefală, dar nici acest lucru nu este stabilit şi nici principiul comuniunii dogmatice, canonice şi liturgice cu celelalte Biserici Ortodoxe. E o organizaţie religioasă fantomă, ruptă de Biserica Ortodoxă Universală, cu scopul de a face bani şi de a amăgi lumea.“

Merele putrede din Biserica Ortodoxă

Nu vrem să se înţeleagă absolut greşit că luăm cumva parte Mitropoliei Basarabiei. Nici pe departe! Nu de puţine ori am scris critic, cu argumente, despre cele două Mitropolii existente, despre preoţii necuraţi din acestea. Problemele unora dintre ei, ale popilor, sunt banii, opulenţa, trufia, homosexualitatea, disproporţia, prăpastia săpată între ei şi enoriaşii sărmani şi politizarea excesivă a Bisericii, acest ultim păcat fiind definitoriu, în egală măsură, pentru Mitropoliile Moldovei şi Basarabiei.

Mitropolia Basarabiei s-a compromis printr-un întreg lanţ de nelegiuiri în raport cu canoanele creştine, fie şi dacă amintim doar cazul preotului Ioan Cotorobai. În anul 2011, acesta a fost destituit de Mitropolia Moldovei pentru homosexualitate. Cu toate acestea Mitropolitului Petru îl binecuvîntează în Mitropolia Basarabiei, în 2005, în parohia „Sf. Nicolae” de la Rezina. Mai apoi, în 2011 (noi am mai scris despre aceasta), Mitropolia Moldovei îl excomunică, îl cateriseşte şi-i interzice să mai practice vreodată servicii divine pentru homosexualitate, iar asta după ce au apărut şi fotografii cu popa Ioan Cotorobai îmbrăcat în rochie de mireasă.

Gurile rele spun că şi mitropolitul Petru nu ar fi străin de astfel de „dedulciri homosexuale lumeşti”, căci astfel nu se explică de ce a luat-o în braţe cu atîta compasiune şi dragoste pe mireasa Cotorobai!

Lupta pentru Mitropolia Basarabiei pe criterii pro-româneşti

După cum se ştie, Mitropolia Basarabiei a fost reactivată în anul 1992, de către Patriarhia Română. Începînd cu 1992, ÎPS Petru a deţinut funcţia provizorie de locţiitor de mitropolit, iar în 1995 a fost uns drept mitropolit. „Averea” cunoscută a Mitropoliei Basarabiei este de 120 de parohii. Am fi de-a dreptul naivi să ne imaginăm că ungerea ca mitropolit a lui Petru de către Patriarhia Română a fost făcută fără implicarea unor puternici politicieni de la Bucureşti şi a serviciilor secrete.

Ar fi fost imposibil să fie numit în această funcţie o persoană în care nu se putea avea încredere deplină. Este posibil ca şi bănuita orientare homosexuală a IPS Petru să fi fost un element de constrîngere şi de garanţie a încrederii în el pentru serviciile secrete româneşti şi politicienii de atunci.

Pe de altă parte, pe portiţa românismului ecumenic a intrat şi extrem de bogatul popă Ioan Ciuntu. Avînd şi veleităţi de scriitor, fireşte că a putut intrat în graţia unor responsabili români încolonat în alaiul scriitorilor moldoveni abonaţi la românism ca profesie. Ca să fie remarcat ca demn ostaş bisericesc al cauzei românismului în R. Moldova, „bunul român verde” Ciuntu s-a afirmat ca un veritabil activist-propagandist al unirii R. Moldova cu România, inclusiv în campanii electorale de tip ecumenic.

În acest context, fireşte că intră în rivalitate cu ÎPS Petru – cine-i mai mare român? Ciuntu, aşa cum sugeram, a avut abilitatea de a se insinua în anturajul „scriitorilor bolşevici” păstoriţi de Mihai Cimpoi, care şi-au substituit fostele privilegii de la Moscova cu cele de la Bucureşti. Transfer în interes de serviciu! Vă daţi seama cîtă pioşenie emana şi cîtă credinţă duhovnicească există în biserica „Sf. Teodora de la Sihla“ atunci cînd se adăpostesc la slujbe toţi aceşti oameni? Dar cîte beţii nu le-a binecuvîntat Ciuntu „scriitorilor bolşevici” păstoriţi de Mihai Cimpoi?

Faptul că totuşi această nouă Mitropolie de tip SRL controlată de familia Ciuntu a fost înregistrată, că au făcut acest demers, ne face să bănuim că cineva de la Bucureşti a dat undă verde pentru această iniţiativă. Acum se pune întrebarea: Cine-s mai puternici – cei care-l susţin pe Ciuntu sau cei care au contribuit la numirea lui IPS Petru? Dar dacă şi-a băgat şi Băsescu coada? Atunci va fi jale! Nici nu contează că Ciuntu, pe care eu l-am văzut în acţiune, deopotrivă cu „scriitorilori bolşevici” păstoriţi de Mihai Cimpoi, făcea propagandă anti-Băsescu în favoarea lui Adrian Năstase atunci cînd a candidat la primul mandat prezidenţial! Oricum lui Băsescu nu-i pasă de dezastrul pe care poate să-l provoace, pentru el fiind cel mai important ca moldovenii care-l cred să-i voteze fiica la alegerile euro-parlamentare şi Mişcarea lui Populară la alegerile din România.

Războiul popilor este abia la început, iar sîngele care se va scurge de sub sutane nu se va coagula uşor!

Este clar că Ioan Ciuntu vrea să ia sub control Mitropolia Basarabiei, iar acest lucru s-a desluşit şi mai bine cu prilejul conferinţei de presă din data de 13 Februarie, care a fost susţinută de către fondatorii noii Mitropolii. Aceştia, reţineţi, „au expediat o scrisoare Patriarhiei Române şi Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române prin care au solicitat retragerea din funcţie a Mitropolitului Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, ÎPS Petru Păduraru.”

Ca o paranteză, notez convingerea că indiferent de cine va cîştiga acest război ecumenic, laic vorbind, tot un drac va fi! Ambele părţi sunt la fel de ipocrite – n-au nimic de-a face cu dreapta şi onesta credinţă creştină! Paradoxul constă în aceea că ambele tabere au dreptate în blestemăţiile de care se acuză reciproc! Vedeţi că nici unul nu-i bun, nu-i omul lui Dumnezeu? Nu uitaţi că nu avem de-a face cu o dispută religioasă dogmatică între două grupări de călugări preoţi umili şi modeşti de ţară, ci de două grupări de popi extrem de bogaţi care-şi aruncă acuze din vile luxoase, din maşini scumpe sau prin telefoane mobile de ultimul tip!

În contextul dogmelor creştine, pare de-a dreptul halucinat că acuzele aduse compromisei Mitropolii a Basarabiei la conferinţa de presă amintită aparţin şi lui Ilie Popa, unul dintre membrii Cultului religios, care este veteran al războiului de pe Nistru. Spunem, asta în contextul în care vicarul administrativ al Mitropoliei Basarabiei, preotul Ioan Cosoi, a declarat jurnaliştilor de la Adevărul.md că Ilie Popa, fost poliţist şi consilier local, figurează într-un dosar penal pentru vînzarea unor terenuri ale bisericii din oraşul Codru, municipiul Chişinău. „Ca să se salveze, ctitorii bisericii au aderat la Mitropolia Ortodoxă de Stil Vechi (n.r. o altă biserică autoproclamată, înregistrată în 2010). Acum, ca să evite, au creat o altă Mitropolie. Ei caută să se ascundă, ca să nu cadă de vină în judecată.“

Se pare că noua Mitropolie a lui Ciuntu vrea să cîştige cu arma în mînă!

Luînd în calcul varianta că Ioan Ciuntu vrea să ia sub control Mitropolia Basarabiei, am reţinut şi următoarele demersuri de la conferinţa de presă a reprezentanţilor noii Mitropolii înregistrate:

„Potrivit canoanelor bisericeşti, Mitropolitul este numit ca să conducă pe viaţă, dar este posibilă retragerea acestuia din funcţie. În acest fel, membrii noului cult vor aştepta atît timp cît este necesar o decizie a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. În acelaşi timp, cultul ar fi gata să fuzioneze cu Mitropolia Basarabiei, dacă Patriarhia Română va face ordine aici şi va schimba mitropolitul.

Bătălia ecumenică pentru exclusivitatea românismului reiese şi din aceea că fondatorii noului cult religios au înaintat, pe 13 Februarie, un demers Preafericitului Daniel, prin care au cerut ca Mitropolia Chişinăului şi a Moldovei de Răsărit să fie luată sub oblăduirea Patriarhiei Române. Mai mult decît atît, fondatorii noii Mitropolii au acuzat Mitropolia Basarabiei că „străluceşte prin absenţă din viaţa social-culturală şi ignoră manifestările patriotice româneşti“. Şi-au băgat sau nu coada în Mitropolia Moldovei Băsescu şi serviciile secrete loiale lui ? Parcă da!

Iată ce acuze îi mai aduc lui ÎPS Petru „credincioşii lui Ciuntu”: Mitropolitul se uită la filme deocheate, nu are cînd să caute de biserici.“ Aceştia ori sunt naivi şi nu înţeleg că chestiile astea erau cunoscute de serviciile secrete române încă de la început, ori au siguranţa că aceleaşi servicii vor să-l sancţioneze pe ÎPS Petru în favoarea lui Ciuntu.

 Faptul că Ciuntu nu poate deveni mitropolit şi se mulţumeşte să controleze Mitropolia Basarabiei îmi aminteşte se securiştii români care-l controlează pe Traian Băsescu, dar nu pot să ocupe şi funcţia lui, cea de preşedinte al României.

Vedeţi că şi bisericile de aici seamănă cu partidele politice? De ce Ciuntu, prin solicitări exprese făcute la Patriarhia Română, nu a vrut să facă ordine în Mitropolia Basarabiei şi şi-a creat propria structură religioasă prin scindare? Vedeţi că şi la Bucureşti sunt două tabere? Oare ÎPS Petru nu ar fi executat un posibil ordin?