Autori: Ioachim ALEXANDRU, Jeannette SEIFFERT

Imigraţie masivă din Europa de Est, provocată de sărăcie? Studii actuale demonstrează că, dimpotrivă, est-europenii sînt adesea bine instruiţi. Cu toate acestea, mai bine de jumătate din ei au joburi prost plătite.

Medicul ucrainean ajuns şofer de taxi la Berlin, menajera din Bulgaria cu diplomă universitară sau chimistul român care spală geamuri - acestea sînt clişee răspîndite, referitoare la imigranţii care acceptă de nevoie joburi în Germania cu mult sub calificarea lor. Iar aceste clişee sînt adesea conforme cu realitatea, potrivit unei statistici a Oficiului federal pentru plasarea forţei de muncă.

Conform documentului menţionat, procentajul est-europenilor care acceptă joburi prost plătite este disproporţionat de mare. În decembrie 2012, 53 la sută dintre ei cîştigau mai puţin de două treimi dintr-un salariu mediu. Dintre germani, numai 20 la sută acceptă asemenea slujbe.

Supercalificat şi prost plătit

Simultan, nivelul de pregătire al imigranţilor creşte continuu, potrivit Ninei Neubecker, expertă în cadrul Institutului german pentru Studii Economice (DIW). "Am constatat că imigranţii sosiţi în Germania după anul 2004 au o pregătire mult mai bună decît cei veniţi mai devreme", a declarat ea pentru DW. Potrivit datelor DIW, două treimi dintre ei au calificare profesională sau sînt absolvenţi de studii superioare. Dacă se face o comparaţie raportată la ţările de origine, tocmai esteuropenii se află detaşat în fruntea clasamentului.

Salahor pe şantier în ciuda diplomei universitare?

Mai mult decît atît: Potrivit studiului DIW, mare parte din românii şi bulgarii sosiţi în Germania, începînd cu anul 2007, prestează munci cu mult sub pregătirea lor. În funcţie de metoda de calcul, procentajul celor supracalificaţi este situat între 40 şi 58 la sută.

Discriminare sau problemă complexă?

Din perspectiva Partidului Stîngii (Die Linke), dezbaterea actuală privind imigraţia din România şi Bulgaria, motivată de sărăcie, apare într-o cu totul altă lumină. Sabine Zimmermann, deputată a Stîngii în Bundestag, vorbeşte în context despre "carenţe ale politicii de ocupare a forţei de muncă în Germania". Răspunzătoare este, în opinia ei, tendinţa generală de desfiinţare a locurilor de muncă obişnuite şi înlocuirea lor cu joburi prost plătite, puse cu precădere la dispoziţia imigranţilor. "Este vorba despre o discriminare sistematică", a subliniat pentru DW deputata Zimmermann. "Numeroşi angajatori dau de lucru imigranţilor numai în astfel de condiţii", a conchis ea.

Totuşi, potrivit Ninei Neubecker, discriminarea singură nu poate explica diferenţa mare dintre joburile germanilor şi cele oferite imigranţilor. Probabil că "discrepanţa se datorează unei serii întregi de factori, între care nerecunoaşterea diplomelor obţinute în străinătate ocupă un loc central". Din această cauză, un uriaş potenţial nu este folosit la justa sa valoare, a evidenţiat Neubecker.