Cînd ai o ţară cu atîtea bogăţii naturale, dar în care oamenii au trăit şi trăiesc permanent la limita sărăciei, înseamnă că ai fost blestemat să te naşti român, în România!

Cînd trăieşti într-o ţară în care, permanent, politicienii şi dascălii îţi vorbesc despre „mîndria de a fi român”, făcînd recurs la „trecutul glorios al înaintaşilor”, interpretat legendar şi „convenabil”, şi despre viitorul luminos care ne aşteaptă, dar fără să pomenească nimic despre prezentul mizerabil în care am fost blestemaţi să trăim permanent, încadraţi „patriotic” în formula „generaţie de sacrificiu”, înseamnă că blestemul de a te naşte român ne-a trimis în Iad! Am fost generaţii de sacrificiu la 0 ani, la 10 ani, la 20, 30, 40, 50, 60… De ce sîntem atît de laşi şi nu scoatem cuţitul şi să-i înjunghiem fără milă pe politicienii care ne cer să fim mîndri că sîntem români?

Cînd ai o ţară în care elitele de tot felul şi învăţătorii ne îndeamnă să ne mîndrim că sîntem români pentru că românii au dat lumii pe Brîncuşi, Coandă, Ionesco, Cioran, Paladi, Celibidache, Enescu, Eliade etc., atunci trebuie să ne fie scîrbă de „mîndria de a fi român”, de ţara care a alungat aceste somităţi în exil pentru că în România ar fi rămas nişte simpli opincari sau alcoolici!

Cînd ai o ţară al cărei nume te face să tresalţi, doar prin asociere inevitabilă, atunci cînd auzi despre performanţele mondiale ale unor mari artişti, savanţi sau sportivi contemporani, apelul la „mîndria de a fi român” devine un diagnostic care prescrie că România este condamnată la metastază, iar noi, românii, am fost şi vom fi permanent o rezervaţie de canceroşi!

Cînd ai o ţară, România de astăzi, care şi după 28 de ani de democraţie este condusă de nişte penali în Senat şi Camera Deputaţilor, iar Guvernul este prezidat de un premier semianalfabet, toţi nişte scursuri comunistoido-democratice, înseamnă că sîntem un popor dominat de prostie, primitivism, incest, alcoolism şi infracţionalitate!

Cînd ai o ţară care nu a avut şi nu va avea niciodată un autentic Proiect de Ţară, înseamnă că noi, românii, sîntem nişte bastarzi eterni, iar „mîndria de a fi român” trebuie regîndită în cei aproape patru milioane de români înfometaţi sau lipsiţi de perspective profesionale care au fugit de democraţia din ţara lor!

Cînd ai o ţară care pretinde că s-a bucurat de „eliberarea de sub jugul dictaturii comuniste”, dar a preferat să-l „modernizeze”, în loc să revină la realele valori democratice din perioada interbelică şi să nu-şi exileze a doua oară Regele legitim, înseamnă că românii sînt amnezici, retardaţi, abrutizaţi şi hoţi!

Cînd ai o ţară, ca România, care vrea să-şi mai alipească o ţară, Republica Moldova, înseamnă că noi, românii, de la mic la mare, sîntem nişte ciorditori, nişte interlopi şi nişte ţărănoi care-şi ascund gunoiul sub preş, fiind prea leneşi ca să-l scoatem afară!

Cînd ai o ţară ca România, înseamnă că eşti în afara timpului trăit de tot restul civilizaţiei umane, că tu, ca român, nu meriţi pămîntul pe care te-ai născut şi în care urmează să fii îngropat!

Am ajuns ca străinii care cumpără această ţară bucată cu bucată de la politicienii trădători: iubesc geografia, pămîntul României şi, în plus, familia mea, căci în rest… îmi este ruşine de „mîndria de a fi român”!

Mihai CONŢIU

Nota redacţiei: Acest articol poate fi aplicat, cuvînt cu cuvînt, şi la trista realitate din R. Moldova. Care abia de mai există.