DE FOLOS GRADINARILOR

Cum ne protejăm grădina de frig

Unele surse anunță sfîrșitul lunii februarie și chiar o bună parte din luna martie drept o perioadă foarte friguroasă, cînd iarna blîndă şi cuminte pe final încă ne va arăta geruri ce ar putea ajunge şi pînă la 15 grade. La rîndul lor, meteorologii evită să confirme asemenea date şi susţin că vremea rece ce s-a lăsat în R. Moldova este determinată de un front atmosferic arctic, însă asemenea prognoze nu pot fi făcute, deoarece aceste mase de aer sînt destul de imprevizibile. Oricum, mai mulţi fermieri s-au lăsat deranjaţi de prognozele cu pricina şi se gîndesc cum ar putea să-şi protejeze grădina în caz că natura ne face o festă, departe de a fi numită primăvăratică.

Nimic nu este mai caracteristic pentru anotimpul rece decît îngheţul puternic, care creează o haină albă, sclipitoare peste toate plantele din grădină. Deşi efectele îngheţului pot fi frumoase, acesta, totuşi, este o problemă majoră pentru grădinari pentru că provoacă daune lăstarilor noi şi ucide plantele fragile.

 

Efectele gerului în grădină

Cînd vremea este rece şi mai ales atunci cînd temperaturile scad sub zero grade Celsius, apa din celulele plantelor îngheaţă şi se deteriorează. Plantele atinse de îngheţ sînt uşor de observat - ramurile tinere se ofilesc, se înnegresc şi se deformează. De multe ori plantele perene (multianuale) devin maronii, iar frunzele plantelor sensibile la frig devin translucide. Problemele cauzate de îngheţ se agravează şi mai mult după răsărit, cînd soarele dezgheaţă rapid plantele, ducînd la ruperea peretelui celular.

Şi plantele perene (nu numai) care sînt rezistente la îngheţ pot fi afectate de perioadele lungi de frig puternic, cînd pămîntul îngheaţă. Rădăcinile nu mai pot prelua apa din pămînt şi planta moare din lipsă de umiditate. Perioadele tîrzii cu temperaturi foarte scăzute şi îngheţuri, care pot apărea în lunile de primăvara pot afecta producţia de fructe pentru că bobocii florilor îngheaţă şi cad.

 

Reducem daunele frigului

Prevenirea este mai bună decît orice tratament:

- evitaţi să plantaţi în grădină plante cu foliaj auriu sau marmorat, pentru că acestea sînt de cele mai multe ori plante sensibile la frig;

- alegeţi plante despre care ştiţi că sînt rezistente la temperaturile din zona în care locuiţi;

- evitaţi substanţele fertilizatoare bogate în nitrogen (azot), deoarece acestea încurajează dezvoltarea unui foliaj care este deosebit de sensibil la frig;

- dacă totuşi aţi plantat în grădină plante sensibile, aveţi grijă ca acestea să fie plantate într-un loc ferit (sub copaci mari, printre tufe sau lîngă pereţii casei) şi luaţi măsuri de protejare a lor;

- nu tăiaţi copacii toamna sau în lunile de iarnă;

- nu îndepărtaţi ramurile bătrîne pentru că acestea vor proteja coroana centrală a arborelui şi vor prelua daunele provocate de îngheţ, deci, nu uitaţi, dacă tăiaţi copacii toamna, atunci ramurile tinere ale copacului vor fi mai afectate.

 

Paza bună de folos şi plantelor

Modurile de protecţie împotriva efectelor frigului depind de tipul de plantă şi de mediul în care a crescut.

Protejarea plantelor cu paie. Plantele care sînt antrenate pe pereţi sau pe şpaliere, precum şi cele sensibile care sînt plantate în zone deschise pot fi protejate cu panouri. O altă metodă este acoperirea cu un strat de frunze sfîşiate şi/sau paie şi prinderea lor cu o sîrmă, pentru a nu fi luate de vînt. Bulbii, cepele şi plantele anuale trebuie acoperite cu un strat gros de bălegar, paie sau frunze vechi pentru a evita îngheţarea pămîntului. Primăvara, ramurile noi vor fi protejate cu un strat subţire de paie.

Şi pentru plantele perene este benefic un strat gros de paie în jurul rădăcinilor: pămîntul nu va îngheţa şi plantele vor avea destulă umezeală cît să nu se deshidrateze.

Plantele sensibile trebuie crescute de la început în ghivece (sau măcar mutate pe perioada de iarnă) şi aduse în casă cînd afară este foarte frig. Tăiaţi butaşi de la cele care nu pot fi cultivate în ghivece si ţineţi-le în seră sau alte spaţii încălzite, pentru a le planta în primăvară.

Protejaţi coroanele şi trunchiurile arbuştilor cu mai multe straturi de folii speciale între care aşezaţi paie.

Ghivecele din seră. Pentru plantele care rămîn afară alegeţi ghivece rezistente la îngheţ. Pentru mai multă protecţie duceţi-le într-o seră, cămară sau pe o terasă. Pe cele pe care nu le puteţi muta, aşezaţi-le pe nişte pietre sau cărămizi, pentru a nu se aduna apă la rădăcinile plantei.

 

Tratamente pentru plantele bolnave

Dacă plantele dumneavoastră au îngheţat asta nu înseamnă că nu le mai puteţi salva - multe îşi vor reveni în timp. Iată şi cîteva sfaturi:

- protejaţi plantele îngheţate de soarele puternic, iar dacă nu le puteţi muta, acoperiţi-le cu o folie neagră;

- primăvara tăiaţi ramurile îngheţate pînă la primul punct în care înmugureşte, pentru că boala să nu se răspîndească şi pentru a încuraja apariţia lăstarilor tineri;

- aplicaţi un fertilizator echilibrat (cu părţi egale de nitrogen, fosfor şi potasiu) pentru a stimula dezvoltarea ramurilor noi;

- mutaţi în seră plantele mici, sensibile la frig, pentru că multe din ele îşi vor reveni şi vor da lăstari noi, dacă nu au fost expuse mult timp la temperaturi scăzute, umezeală sau frig.

 

Păreri competente

Vasile Şarban, şef de direcţie la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului: „Chiar dacă vor avea loc gerurile anunţate, la ora actuală nu putem întreprinde nici un fel de acţiuni pentru a proteja terenurile însămînţate cu culturi cerealiere. Nu putem diminua sau lichida urmările unui impact nefavorabil al gerului, dacă cîmpurile nu vor fi acoperite cu o plapumă de cel puţin 5 centimetri de zăpadă. În ceea ce ţine de starea livezilor, acestea pot fi afectate doar în cazul în care valorile termice vor coborî pînă la 25-30 de grade de frig. În această perioadă, livezile se află în profund repaos vegetativ şi gerul pînă la 25 de grade nu le poate face nici un rău”.

Ion Talmaci, vicedirectorul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice: “Temperaturile în medie pe ţară de minus 15-17 nu sînt în stare să afecteze cumva arborii din păduri. Dimpotrivă, putem vorbi chiar de o parte pozitivă a situaţiei, pentru că la asemenea valori termice pier o parte din dăunători, ceea ce este de bine pentru copaci. Afară trebuie să fie peste 25 de grade de frig ca să ne pună la griji starea pădurilor. Mai ales în spaţiile silvice plantate cu specii mai puţin rezistente la ger, cum ar fi nucul comun, frasinul ş.a. De asemenea, frigul mare este periculos şi pentru o serie de specii de arbuşti, însă în condiţiile meteorologice care le avem nu este vorba de o primejdie pentru biodiversitate. Or, în ultimii 20 de ani nici nu am avut situaţii de acest fel”.

Bogdan DUMITRAŞCU

Socialmai mult
23.06.18 - 10:28
23.06.18 - 10:27
22.06.18 - 17:57
22.06.18 - 16:24
22.06.18 - 12:39
22.06.18 - 10:22
21.06.18 - 17:19
21.06.18 - 15:48
21.06.18 - 12:11
20.06.18 - 19:29
20.06.18 - 16:46
20.06.18 - 14:08
20.06.18 - 10:53
19.06.18 - 17:52
19.06.18 - 17:50
19.06.18 - 16:51
19.06.18 - 16:12
19.06.18 - 12:19
19.06.18 - 12:03
19.06.18 - 10:18