Ştiinţa schimbă modul în care oamenii pot avea urmaşi

Fertilizare in vitro. În urmă cu peste 30 de ani, cercetătorii au realizat prima fertilizare in vitro a unui embrion uman, iar de atunci aproximativ 5 milioane de copii s-au născut în acest mod. Experţii cred că pe viitor tratamentele de fertilitate se vor schimba foarte mult.

Cum faci copii. Tratamentele vor deveni mai ieftine, deci mai accesibile, iar femeile vor putea să-şi extindă astfel perioada fertilă, ajungînd să devină mame chiar şi la vîrste mult mai înaintate.

Dar, evoluţia ştiinţei în acest domeniu poate ridica şi probleme de etică, pentru că părinţii ar putea fi tentaţi să aleagă anumite trăsături pentru copiii lor, avertizează Britton Rink, expert în medicină materno-fetală la Centrul Medical Wexner al Universităţii de Stat Ohio.

Iată cum s-ar putea schimba în viitor modul în care oamenii vor face copii.

1. Analiza genetică a embrionilor. Metoda este folosită şi acum, dar va putea fi îmbunătăţită.

Astfel, embrionii creaţi în laborator prin fertilizare in vitro vor fi scanaţi pentru a se observa din timp eventuale anomalii genetice, evitîndu-se astfel şi riscul de avort.

Şansele ca femeile să poată menţine sarcina în acest fel sînt mult mai mari, pentru că în prezent doar 40-45% dintre clientele care au sub 35 de ani rămîn însărcinate din prima încercare de fertilizare in vitro. Scanarea genetică se face acum foarte rar, doar în cazuri de avort repetat şi costă foarte mult.

2. Femeile îşi vor putea congela ovulele. Deşi metoda este folosită de mai mulţi ani, doar recent cercetătorii au găsit o metodă de congelare care să nu mai distrugă celulele.

Noua tehnică a fost folosită cu succes în anul 2012 şi se numeşte vitrificare. Ovulele sînt îngheţate foarte rapid, astfel încît apa din ele nu are timp să formeze cristale de gheaţă care să distrugă celulele. Ovulele conservate în acest fel sînt mai fel de bune ca şi cele proaspăt recoltate de la paciente.

Pe viitor, este posibil ca femeile tinere să-şi conserve în acest fel ovulele, pentru a fi sigure că vor putea deveni mame mai tîrziu, fără teama că vîrsta înaintată va afecta calitatea ovulelor.

3. Embrionii „cu trei părinţi” vor fi apăraţi de anumite boli. Metoda este propusă pentru ca femeile să nu transmită urmaşilor anumite boli genetice care se află în ADN-ul mitocondrial.

Prin manipulare genetică, ADN-ul din nucleului ovulului unei femei cu o boală genetică este scos şi implantat în ovulul altei femei, care are ADN mitocondrial sănătos, iar apoi acest ovul este fecundat.

Rink recunoaşte că bolile mitocondriale sînt foarte grave şi orice metodă care le poate preveni trebuie folosită. Totuşi, deocamdată cercetătorii nu ştiu care sînt urmările pe termen lung ale unei manipulări genetice de acest fel.

4. Tratamentele de fertilitate vor folosi mai puţini hormoni. În prezent, femeile care recurg la fertilizarea in vitro trebuie să facă zilnic injecţii cu hormoni, timp de 2 săptămîni, pentru stimulare ovariană, ca să aibă astfel mai multe ovule valide. Tratamentul provoacă dureri abdominale, balonare şi afectează şi starea de spirit a femeilor.

Problema ar putea fi rezolvată printr-o procedură experimentală, numită maturare in vitro, care foloseşte o doză mică de hormoni şi mai puţine injecţii, iar ovulele pot fi obţinute mult mai repede.

Spre deosebire de metoda de fertilizare in vitro (FIV), care recoltează ovule deja mature din ovare, acesta recoltează ovulele mai devreme, iar acestea vor fi maturate în laborator.

Astfel, noua metodă va fi mai ieftină şi cu mai puţine efecte secundare ca FIV. Pînă acum 1.000 de copii din întreaga lume s-au născut datorită acestei proceduri. Singurul dezavantaj este că deocamdată ovulele obţinute astfel au mai puţin şanse să se fixeze în uter, rezultînd o sarcină.

5. Scanarea genetică poate elimina cancerul şi creşte speranţa de viaţă. Analizarea genetică a embrionilor va lua în curînd noi proporţii, crede medicul Avner Hershlag. Bolile grave, cum este cancerul, pot fi identificate prin anumite gene, cum se întîmplă deja cu genele BRCA1 şi BRCA2, care cresc riscul de cancer mamar şi ovarian. Unele clinici de fertilitate au început testarea embrionilor şi eliminarea celor care au aceste gene.

În curînd, testele pot fi extinse şi pentru genele responsabile de alte tipuri de cancer, astfel încît copiii care se vor naşte prin FIV să fie cît mai sănătoşi.

6. Celulele stem pot fi transformate în ovule şi spermatozoizi. Testele făcute pe cobai au arătat că unele celule ale pielii pot deveni celule stem, iar acestea la rîndul lor se transformă în celule precursoare ale ovulelor sau spermatozoizilor. Aceste celule sînt apoi implantate în cobai, care devin fertili şi pot avea urmaşi.

Desigur, vor trece probabil zeci de ani pînă cînd aceste rezultate vor putea fi obţinute şi pe oameni, dar există speranţă că prin această metodă oamenii infertili vor putea avea copii.

7. Transplantul de uter va deveni posibil. Anul acesta, medicii din Suedia au anunţat că au realizat transplant de uter pentru 9 femei care se născuseră fără acest organ sau care făcuseră histerectomie.

Uterele au fost donate de rude apropiate ale pacientelor. Femeile nu ar putea rămîne însărcinate în mod natural, dar pot avea şanse cu FIV. Medicii aşteaptă să vadă dacă aceste rezultate vor apărea.

Metoda va fi folosită probabil mai mult în statele care nu acceptă mamele surogat. Femeile care fac un transplant de uter trebuie să ia toată viaţa medicamente, pentru ca organismul lor să nu respingă noul organ. Iar acest tratament poate avea efecte secundare grave, inclusiv asupra copilului.

8. Copii la comandă. Manipularea genetică aduce cu sine riscul ca părinţii să ceară alegerea genelor care vor asigura anumite calităţi copiilor, dar cercetătorii spun că deocamdată acest lucru nu ar fi posibil.

Inteligenţa sau abilităţile sportive sînt complexe, nu se ştie exact care sînt genele responsabile cu aceste trăsături. Dar acest lucru va fi posibil la un moment dat, de aceea este nevoie de reguli etice care să coordoneze acest domeniu, esenţială fiind vindecarea sau prevenirea unor boli, nu naşterea unor copii „perfecţi”.

Robert GEORGESCU, după sursa Live Science