CUM STĂM CU LOCURILE DE MUNCĂ

Criză de specialişti şi muncitori calificaţi

Am dat actualei misiuni a Fondului Mondial Internaţional, care a venit într-o vizită la Chişinău săptămîna trecută, cel puţin un motiv ca să fim traşi de urechi. Aceasta, pentru că acum patru ani, cînd am semnat acordul memorandum cu această instituţie financiară internaţională, ne-am obligat să reducem numărul de funcţionar publici şi să nu admitem pe viitor creşterea angajaţilor în domeniul administraţiei publice.

Dar se vede că de îndată ce am semnat documentul respectiv, care a pus începutul unui program de asistenţă financiară de aproape 600 milioane de dolari SUA, datorită cărui fapt am reuşit în mare măsură să nu ajungem în incapacitate de plată, am uitat de acest angajament. Am promis una, dar am procedat invers. Potrivit ultimelor date ale Agenţiei Publice pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), tocmai în domeniul administraţiei publice, anul trecut, s-au făcut aproape cele mai mari angajări de personal. Numărul birocraţilor din ţară au crescut cu 1189 de persoane. Mai multe locuri de muncă au fost create doar în industria prelucrătoare, 2536 de unităţi. În timp ce în alte domenii ale economiei reale precum agricultura şi-au găsit de lucru doar 729 de persoane, în construcţii s-au creat 419 locuri de muncă, în sectorul energetic au fost angajaţi mai puţin de 70 de persoane.

Desigur, cu excepţia domeniului administraţiei publice, cele mai puţine locuri de muncă au fost create în sectoarele finanţate din bugetul de stat. Astfel, sănătatea şi asistenţa socială, două domenii distincte de activitate, au oferit la un loc 401 de posturi. Pe cînd învăţămîntul s-a dovedit sfera cu cel mai mic număr de oferte de locuri de muncă. Pe parcursului unui an întreg, au fost angajaţi doar 72 de pedagogi şi lucrători auxiliari. În schimb, educaţia a cunoscut practic cea mai mare amploare de lichidare a locurilor de muncă în raport cu dimensiunea angajărilor. Deci, după cum am mai spus, au fost create 72 de locuri de muncă, însă au fost disponibilizaţi 122 de pedagogi. Adică, numărul locurilor de muncă lichidate depăşeşte de aproape 2 ori pe cel al persoanelor angajate. În nici un alt domeniu de activitate a cetăţenilor ţării noastre nu s-a admis o creştere atît de dezastruoasă a locurilor de muncă lichidate în raport cu numărul posturilor oferite.

Datele recente ANOFM arată că cele mai mari concedieri s-au făcut anul trecut în industria prelucrătoare, fiind lichidate 820 de locuri de muncă. Dar să nu uităm că tot în acest răstimp, această ramură a angajat peste 2500 de lucrători. S-au „evaporat” 265 de locuri de muncă şi în agricultură, însă numărul angajărilor s-a dovedit de 3 ori mai mare. Sectorul energetic a traversat şi el anul trecut o perioadă de optimizare dureroasă a cadrelor, numărul celor concediaţi depăşind aproape de 2 ori pe cel al persoanelor angajate. După industria prelucrătoare, doar sănătatea şi asistenţa socială a înregistrat cel mare număr de locuri de muncă lichidate.

Totuşi, conducerea Agenţiei Publice pentru Ocuparea Forţei de Muncă crede că situaţia pe piaţa muncii este una pozitivă, echilibrată. Numărul şomerilor înregistraţi de structurile ei din ţară, conform datelor pe 11 luni ale anului trecut, este de 38,8 mi de persoane, cu 8,2 procente mai puţin decît în perioada respectivă a anului precedent. Deşi cifrele Biroului Naţional de Statistică, care se bazează pe nişte sondaje efectuate periodic la nivelul gospodăriilor casnice, indică un număr mai mare, 51,4 mii de persoane rămase fără loc de muncă, oricum se dovedeşte că şomajul în ţară bate în retragere, armata şomerilor subţiindu-se cu aproape 11 mii de persoane.

Mai mult ca atît, în 2013 s-au aflat peste 35 mii de locuri de muncă vacante, semnificînd o creştere de aproape 6 procente în comparaţie cu anul anterior. Industria prelucrătoare ar angaja în orice clipă încă 176 de lucrători, comerţul oferă şi el aproape 170 de locuri de muncă, agricultura este gata să dea de lucru pentru 114 persoane, sănătatea şi asistenţă socială are nevoie de încă aproape 100 de angajaţi. Însă, în ciuda a celor 40-50 de mii de şomeri din ţară aceste oferte nu-şi găsesc beneficiarii. Explicaţii sînt mai multe. În primul rînd, pe oameni noştri nu-i mulţumeşte mărimea salariilor. Astfel, încît mulţi dintre cei rămaşi fără loc de muncă preferă să accepte diferite indemnizaţii de la stat, precum ajutorul social, ajutorul pentru perioada rece a anului, decît să se trudească pentru o sumă de bani mică dată de angajatori.

Nici vorbă, sînt multe întreprinderi în ţară, mai cu seamă dintre cele cu capital străin, care dau salarii bunişoare, însă acestea înaintează nişte cerinţe exigente în ce priveşte nivelul de calificare a pretendenţilor la posturile vacante. Din păcate, forţa de muncă din ţara noastră degradează pe an ce trece la capitolul pregătire profesională, îndeosebi la nivelul de muncitori. Una este că tot mai puţini tineri merg la instituţiile de învăţămînt ce pregătesc cadre de constructori, de lucrători pentru industrie. Dar, cel mai tare ne bate exodul masiv al muncitorilor noştri calificaţi peste hotare. Or, aceştia sînt cei mai solicitaţi de către angajatorii străini. Nu am avut grijă să-i păstrăm în ţară, să le dăm locuri de muncă bine plătire, acum caută-i peste hotare!

În sfîrşit, zecile de mii de locuri de muncă vacante din ţară nu-şi află ocupanţii, pentru că majoritatea agenţilor economici care vin cu oferte bune de locuri de muncă se află la oraşe, iar, şomajul, precum se ştie, este cel mai înalt la ţară. Este o deficienţă a politice noastre de dezvoltare a regiunilor ţării, care nu încurajează apariţia noilor întreprinderi la periferii, investiţiile în acestea.

Aşa că, deşi Ion Holban, directorul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a promis că anul acesta vor fi vacante aproape 40 mii de locuri de muncă, mă îndoiesc că această ofertă generoasă va „înghiţi” cele cîteva zeci de mii de şomeri, cîţi sînt la momentul de faţă în ţară. Mai grav, sondajul ANOIFM arată că, chiar dacă agenţii economici din ţară cred că situaţia economică, financiară s-a îmbunătăţit anul trecut şi sînt de părere că va fi una bună şi anul acesta, totuna nu sînt dispuşi să facă mari investiţii, inclusiv pentru crearea de noi locuri de muncă. În mod concret, peste 80 procente dintre angajatorii intervievaţi au declarat că nu-şi planifică investiţii pentru suplimentarea numărului de lucrători. Experţii Agenţiei prezic o creştere mai substanţială a locurilor de muncă doar în domeniul serviciilor şi în structurile administraţiei publice. Oare nu este suficient numărul exorbitant de angajări de anul trecut în administraţia publică? ANOFM precizează, sectorul bugetar acceptă tineri specialişti imediat după facultăţi, pe cînd agenţii economici privaţi rîvnesc specialişti calificaţi, cu experienţă.

Vlad LOGHIN

Socialmai mult
24.09.18 - 17:07
24.09.18 - 17:06
24.09.18 - 16:02
24.09.18 - 11:42
23.09.18 - 20:11
23.09.18 - 20:09
23.09.18 - 13:59
21.09.18 - 18:35
21.09.18 - 18:31
21.09.18 - 15:43
21.09.18 - 14:12
21.09.18 - 14:09
21.09.18 - 14:07
21.09.18 - 12:48
20.09.18 - 16:33
20.09.18 - 16:28
20.09.18 - 14:20
20.09.18 - 14:19
20.09.18 - 11:58
20.09.18 - 11:51