CU SPRIJINUL LIBERALILOR, GUVERNANTII AU CONCESIONAT 40% DIN TERITORIUL TARII

Vrea Plahotniuc exploatarea gazelor ucigaşe de şist cu o controversată companie americană?

Pe data de 3 Martie, premierul Pavel Filip, și președintele companiei Frontera Resources International LLC, Steve C. Nicandros, au semnat Declarația comună privind explorarea, producția și dezvoltarea resurselor de hidrocarburi în Moldova. Astfel, compania va avea dreptul exclusiv de a explora pentru producerea şi dezvoltarea resurselor de hidrocarburi dintr-o zonă care cuprinde aproximativ 3 milioane de acri (circa 12.000 kilometri pătraţi n.r.) situate în bazinul Dobrogea din Sudul Republicii Moldova”. Cele 12.000 de kilometri pătraţi reprezintă circa 40% din teritoriul Republicii Moldova. Povestea acestei concesionări a început mai de mult.

În cadrul unui concurs inițiat de Ministerul Mediului, în Vara anului 2016, au participat două companii. În urma selecţiei, s-a constatat că dosarul înaintat de către Compania ”Overseas Minerals Corporation” nu întruneşte toate condiţiile prevăzute în Caietul de sarcini, iar Compania „Frontera Resources International” LLC a fost desemnată cîştigătoare întrucît corespunde criteriile de selectare impuse. Preşedintele Comisiei de concurs a fost liberalul Valeriu Munteanu, ministrul Mediului, care împreună cu Mihaela Martînov, asistent în cabinetul ministrului Justiției, Andrei Juraveli, director la Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Iurie Nastas, șeful Secției finanțele economiei naționale din cadrul Ministerului Finanțelor, Maria Șendilă, șefa Direcției parteneriat public-privat din cadrul Agenția Proprietății Publice al Ministerul Economiei, Valerian Ciobotaru, reprezentat al societății civile, Nicolae Duca, consilier, cabinetul ministrului, Ministerul Justiției şi Vladislav Stropșa, șef al Direcției geologică din cadrul Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale, care a fost și secretar al Comisiei de concurs, au votat unanim concesionarea Sudului ţării pentru explorarea, producția și dezvoltarea resurselor de hidrocarburi în Moldova de către Frontera Resources International LLC.

 

Controversata Companie „Frontera Resources International”

Presa din Republica Moldova scria încă din Noiembrie, anul trecut, că americanii îşi pregătiseră terenul cu un an înainte, atunci cînd au fondat în RM firma „Frontera Resoursces Energy”, condusă de moldoveanca Gabriela Rebeja.

Frontera Resources Corporation, compania-mamă a Frontera Resources International LLC are ca fondatori o companie omonimă din Insulele Cayman, unul dintre cele mai importante paradisuri fiscale de pe glob. Potrivit portalului mold-street.com, Frontera se confruntă cu grave probleme financiare, iar cotaţia acţiunilor sale la bursa de la Londra a scăzut în 2016 de şapte ori, ceea ce reflectă pesimismul investitorilor şi perspectivele sumbre ale companiei. În anii 2011-2015 compania a lucrat în pierdere, iar veniturile sînt în scădere. De exemplu în anul 2015 la o cifră de afaceri de 3,7 milioane de dolari obţinute din vînzările de petrol şi gaze, pierderile au constituit 20,5 de milioane de dolari. În prima jumătate a anului 2016 veniturile companiei s-au ridicat la doar două milioane de dolari, în timp ce pierderile se apropie de 11 milioane dolari.

Frontera Resources se află într-un litigiu cu Guvernul Georgiei pentru că a încercat să se sustragă de la plata unei datorii de 30 milioane de dolari pînă la 1 August 2016. Compania din SUA susţinea că datoria ar urma să fie plătită de subsidiara Frontera din Georgia. În plus se iniţiase şi o procedură de faliment.

 

Legăturile lui Plahotniuc cu Frontera Resources şi Steve C. Nicandros

Legat de amestecul şi chiar controlul asupra acestei afaceri de către Plahotniuc, iată ce scrie Anticorupţie.md: „Plahotniuc s-a întîlnit cu investitorul american încă în Primăvara anului trecut, în SUA. În presă au apărut mai multe poze în care directorul Frontera Resources este surprins alături de liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Potrivit imaginilor, Plahotniuc și președintele companiei Frontera Resources International, Steve C. Nicandros, s-ar fi întîlnit în timpul vizitei întreprinsă în Mai 2016 de actualul lider al PDM în SUA. Nicandros face parte din International Advisory Board al Atlantic Council, organizație care i-ar fi făcut invitația lui Vlad Plahotniuc de a vizita SUA.

Expertul economic Veaceslav Negruța atrage atenția că întîlnirea dintre Plahotniuc și Nicandros a avut loc între o ședință a Consiliul Național pentru Parteneriate Public-Private (PPP), de pe 25 Aprilie 2016, la care s-a decis excluderea examinării unui proiect privind posibila concesionare a zăcămintelor și hidrocarburilor propus ca PPP, și decizia din 20 Iulie 2016 a Guvernului „privind concesionarea lucrărilor de exploatare geologică a hidrocarburilor pe teritoriul RM, cu ulterioara lor exploatare”. Fostul ministru al Finanțelor mai subliniază că, pentru a elimina orice dubii asupra legalității deciziei Guvernului, la începutul lunii Septembrie 2016, Agenția Proprietății Publice a indicat o „greșeală în text” în procesul verbal al ședinței CN PPP din 25 Aprilie 2016, substituind decizia cu una deja „corectată”, despre aprobarea concesionării de către CN PPP în 25 aprilie 2016.

„HG nr. 895 din 20 iulie 2016 stabilește concesionarea lucrărilor DE EXPLORARE GEOLOGICĂ a hidrocarburilor pe teritoriul RM, cu ulterioara lor exploatare. În două anexe sînt stabilite condițiile „de concesionare a lucrărilor de explorare geologică a hidrocarburilor (gaze naturale şi petrol) pe teritoriul Republicii Moldova, cu ulterioara lor exploatare, conform anexei nr.1” și condițiile „de organizare şi desfăşurare a concursului de selectare a concesionarului, conform anexei nr. 2”. Iar „condiţiile de concesionare a lucrărilor de EXPLOATARE vor fi stabilite de Guvern”. La 3 Martie 2017, premierul Pavel Filip a semnat, în prezența ambasadorului SUA, cu președintele Frontera Resources, Steve C. Necandros, „Declarația comună privind EXPLOATAREA, PRODUCȚIA și DEZVOLTAREA resurselor de hidrocarburi în RM”. Cum adică? Concesionarea s-a făcut pentru explorarea geologică, nu și pe exploatare și producție. Sau deja e concesionat tot procesul ulterior? E un abuz din partea premierului? Cert că da! Expertul consideră că explicația pentru aceste „greșeli tehnice” trebuie căutate în întîlnirile dintre Plahotniuc și Necandros.”

 

Gaze naturale tradiţionale, petrol sau gaze de şist?

De-a lungul anilor, am avut prilejul să discutăm cu experţi extrem de valoroşi în domeniul prospectărilor de posibile rezerve de petrol şi gaze naturale în subsolul teritorial al RM, care au exclus din start vreo existenţă semnificativă a acestora. Atunci care este interesul lui Plahotniu şi al acestei controversate companii? În primul rînd, este clar că, la oara actuală, atît cît Plahotniuc controlează Guvernul, Parlamentul, sistemul bancar, Justiţia, Procuratura, Fiscul etc., RM este un paradis fiscal ideal pentru toţi cei care au nevoie să spele uriaşe sume de bani. Este suficient să punem în ecuaţie controlul deplin exercitat asupra statului de către Plahotniuc şi „necesităţile” pe care aţi văzut că această companie le are. Îşi dă cineva seama ce sume ameţitoare de bani pot fi înghiţite „justificabil” în aceste prospecţii făcute în solul moldovenesc? Dar dacă, în paralel, mai este vorba şi despre altceva? Tot mai mulţi sînt cei care vorbesc despre existenţa gazelor de şist. Sudul concesionat al ţării se află în adiacenţă cu judeţele Vaslui şi Galaţi, unde există resurse bogate de gaze de şist. Cei mai bine informaţi ştiu că în România au existat ample proteste naţionale pentru a stopa exploatările unor astfel de zăcăminte, considerate de specialişti a fi adevărate crime împotriva umanităţii.

 

Exploatarea gazelor de şist, bombă devastatoare cu efect întîrziat

Gazele de șist sînt gaze naturale obișnuite (metan), doar că diferă prin amplasarea lor, și metodologia folosită de oameni pentru a le extrage. Gazele naturale obișnuite se găsesc sub pămînt în niște pungi imense de gaz, de unde pot fi extrase foarte ușor (dai o gaură, bagi o țeavă, lași gazul să iasă pe țeavă). Gazele de șist însă, se află la adîncimi mai mari, și nu se află în mari pungi cu gaz, ci se găsesc în mici punguțe de gaz prinse în plăci de șisturi sau straturi de cărbune la vreo 2-3 km adîncime. Procedeul de a scoate la suprafață gazele aflate în aceste condiții este mult mai complicat, și mult mai dăunător pentru mediu (se numește fracturare hidraulică).

Problemele, pericolele şi riscurile din exploatarea gazelor de șist sînt următoarele:

1. Scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe foarte mari de terenuri.

2. Săparea de puțuri de mare adîncime, prin stratul de apă care există în subsol (pînza freatică), pînă la depozitele de gaze de șist, provoacă poluare fonică și poate declanșa cutremure; cutremurele sînt declanșate mai ales din cauza detonării rocilor în care sînt prinse gazele de șist (la mii de metri adîncime).

3. Utilizarea a milioane de litri de apă care vor fi luate din apele de suprafață din zonă sau din pînza freatică. Sărăcirea semnificativă a resursei de apă potabilă, considerată cea mai importantă resursă naturală la nivel planetar. Pentru fiecare puț vor fi folosite mii de tone de apă curată (10.000 – 40.000 de metri cubi pe sondă).

4. Apa luată din mediu, este amestecată cu 596 de tipuri de substanțe chimice, unele toxice, și ”injectată” cu presiune în puțurile săpate; amestecul toxic, o dată ajuns în adîncime, la nivelul gazelor de șist, va ”topi” amestecul de gaze, rocă și ce mai e pe acolo, și va elibera astfel gazele, care vor ieși la suprafață. O dată cu gazele, la suprafață vor ieși și substanțe radioactive (radon 222), care se aflau în mod natural în sol, și care vor fi și ele eliberate (ca efect secundar). De asemenea, la suprafață se întoarce apa toxică (amestecul de chimicale) ce a fost introdusă în puț, care va antrena și va aduce la suprafață și metale grele aflate în mod natural în sol.

5. Tot acest procedeu va otrăvi subsolul, prezintă riscuri de otrăvire a solului (la suprafață) și riscuri de otrăvire a pînzei freatice. O parte din amestecul toxic creat rămîne în subteran, iar din cauza presiunii, substanţe chimice, gaz metan, benzen, substanțe radioactive, metale grele etc, pot începe să urce spre suprafață, poluînd în drumul lor solul și pînza freatică. Aceste probleme au apărut deja în alte țări, unde a avut loc exploatare de gaze de șist! În America, oamenilor din zona exploatării le curge la chiuvetă apă amestecată cu gaz.

6. Amestecul toxic de apă cu substanțe chimice, metale grele, substanțe radioactive, care este adus la suprafață va trebui depozitat undeva, în niște iazuri de decantare. Cît de sigure sînt acele depozite de apă toxică? Cît de sigur este transportul apei pînă la acele depozite? Cine va verifica epurarea apei respective înainte de reintroducerea ei în mediu?

Exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică a fost interzisă deja în Franța și Bulgaria (la presiunea protestelor de stradă), în Marea Britanie (din cauza cutremurelor cauzate de exploatare) dar și în multe state americane (din cauza cutremurelor și poluarea pînzei freatice).

 

Interese americane în exploatarea gazelor de şist

Email-uri intrate în posesia site-ului american The Intercept demonstrează presiunile făcute de Hillary Clinton asupra mai multor state, inclusiv asupra României, pentru a accepta fracturarea hidraulică. Aceste email-uri dezvăluie planurile Departamentului de Stat în ceea ce privește răspîndirea fracturării hidraulice, procedeu mai mult decît controversat, în România, China, Africa de Sud, Maroc, Bulgaria, Chile, India, Pakistan, Argentina, Indonezia și Ucraina.

De asemenea, documentele arată rolul jucat de cei din Departamentul de Stat în planul privind transformarea Poloniei într-un "laborator pentru a testa dacă succesul SUA în dezvoltarea gazelor de șist poate fi repetat într-un alt stat", în mod special în Europa, unde Guvernele locale și-au manifestat opoziția față de acest procedeu. Și, chiar, în unele situații, au decis interzicerea sa. Polonezii, însă, s-au trezit la timp și, în urma mobilizării cetățenilor, care au declanșat proteste și depus o plîngere împotriva americanilor, iar compania Chevron a decis la începutul lui 2015, la fel ca şi în România, să întrerupă operațiunile de explorare a zăcămintelor de șist din Polonia.

După ce veţi fi citit toate aceste lucruri, credem că înţelegeţi mai bine secretomania din spatele concesionării de către actualii guvernanţi a 40% din teritoriul ţării pentru explorarea, producția și dezvoltarea resurselor de hidrocarburi în Moldova de către Frontera Resources International LLC?

La fel şi secretomania din spatele relaţiilor speciale dintre Plahotniuc şi Steve C. Nicandros! După ce au înfometat acest popor, acum vor să-l şi otrăvească! Vă daţi seama ce înseamnă ca Frontera Resources să înceapă să răscolească tot Sudul Moldovei? Mai gîndiţi-vă!

Kurt SOLOVIOV

Socialmai mult
29.03.17 - 14:07
29.03.17 - 13:59
29.03.17 - 11:56
28.03.17 - 17:23
28.03.17 - 19:02
28.03.17 - 16:22
28.03.17 - 16:14
28.03.17 - 15:45
28.03.17 - 15:34
27.03.17 - 16:26
27.03.17 - 16:20
27.03.17 - 15:43
26.03.17 - 13:50
24.03.17 - 17:53
24.03.17 - 15:56
24.03.17 - 15:40
24.03.17 - 15:35
24.03.17 - 15:28
24.03.17 - 14:20
24.03.17 - 14:16