Romînia împotriva Republicii Moldova

2. Ofensiva generală a Romîniei împotriva Republicii Moldoveneşti.

Ianuarie 1918

1918 ianuarie. - «Planul de a trimite trupe romîneşti în Basarabia a încolţit cu mult înainte de primirea de către romîni a faimoaselor telegrame».I.Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, mărturisea: «Telegramele Sfatuluidirectorilor (a doua trimisă la 18 ianuarie 1918) nu au avut nici o însemnătatepractică», pentru că «chestiunea introducerii armatelor romîneşti în Basarabiaa fost hotărîtă de aliaţi de comun acord». P.Erhan la şedinţa Sfatului Ţării aconfirmat: «Cît priveşte telegrama trimisă cartierului din Iaşi, vă spun,domnilor deputaţi, că această chestiune a fost prevăzută şi hotărîtă cu multînainte de apariţia ei». I.Misircov, secretar al Sfatului Ţării, a declarat laşedinţa Sfatului: «Armatele romîneşti au pătruns în Basarabia nu la invitaţia şi în condiţiile Sfatului Ţării, ci din proprie iniţiativă şi fără nici un fel de condiţii». - НАРМ. Ф. 727. Оп. 2. Д. 21. Лл. 185, 187, 193;Левит, 2000.

1918 început de ianuarie. - C.Kiriţescu, istoricul ocupării Basarabiei: «... Ţara mamă Romînia întindea Basarabiei braţele (înarmate cu mitraliere, săbii şi baionete) spre a strînge la piept pe fiica iubită şi ameninţată... Minunea trebuia să se săvîrşească!» - Kiriţescu, II.

1918 ianuarie 7. - «Minunea s-a săvîrşit!» Cotropirea camuflată «unire», a Basarabiei a început.

După 30 de zile, din 7 decembrie 1917, cînd armatele romîne, «flămîngiunea noastră» (N.Iorga) au tăbărît asupra Republicii Democratice Moldoveneşti, ce se afla sub jurisdicţia Rusiei, aliată a Romîniei, jefuind şi împuşcînd cetăţeni din oraşele Leova, Cahul, din satele Voineşti, Vadul lui Isac, Sarata-Răzeşi, Topor, Manta, Cărpineni; după ce bandele («voluntari») romîneşti au ocupat oraşul Ungheni, jefuind şi ucigînd activişti obşteşti, ajungînd pînă la Ghidighici dinspre Prut, şi în Chişinău dinspre Razdelnaia; după ce ocupanţii romîni au fost bătuţi la Corneşti şi Ghidighici, împrăştiaţi prin codrii Corneştilor şi ai Hînceştilor, curtea regală romînească a poruncit ofensiva generală asupra Basarabiei.

«La 7 ianuarie 1918 Marele Cartier romîn trimetea trupelor ordinele de operaţii: 2 divizii de infanterie şi 2 de cavalerie vor începe imediat mişcarea spre a trece Prutul». - Kiriţescu, II.

1918 ianuarie 7. - Direcţiile de ocupare a Basarabiei.

«Divizia a 11-a primi ordinul să pătrundă în Basarabia între Ungheni şi Leova şi să înainteze cu direcţia Chişinău. Divizia a 13-a trebuia să treacă pe la Cahul spre a ocupa Basarabia de Sud. Între cele 2 divizii legătura o va face Divizia a 2-a de cavalerie. În sectorul Basarabiei de Nord, Divizia I de cavalerie va opera în direcţia Bălţi - Soroca, pînă în marginea regiunii ocupate de austrieci, în judeţul Hotin...». - Kiriţescu, II.

1918 ianuarie. - «Unirea» a început!

«Oastea romînească a trecut Prutul şi a pus piciorul pe pămîntul Basarabiei... Divizia a 11-a, trecînd Prutul, înainta spre Chişinău pe 2 coloane. Coloana de sud... urma pe jos drumul Leova - Galbena - Hînceşti - Chişinău. Coloana de nord urma, parte pe jos, parte cu trenul, drumul de-a lungul liniei Ungheni - Chişinău. Comandantul diviziei, generalul E.Broşteanu, statul său major erau în această coloană, însoţiţi de delegaţia Sfatului Ţării condusă de I.Pelivan... Capitala Basarabiei era punctul de unire a celor două coloane». - Kiriţescu, II.

(Caz fără pereche! Ocupanţii romîni erau călăuziţi în pohodul lor de cotropire a Moldovei de membri ai Sfatului Ţării în frunte cu ministrul de externe I.Pelivan!). «Nici un fel de trădare pînă la 27 martie inclusiv!» – declară apăsat dl Viorel Mihail la 11 aprilie 2003 (Săptămîna, pag. 20).

1918 ianuarie 12. - «În gara Călăraşi generalul Broşteanu ia cel dîntîi contact cu autorităţile Republicii Moldova în persoana lui I.Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, şi a altor membri... Generalul a explicat delegaţilor rostul sosirii armatei romîne şi interesul ce-l au nu numai moldovenii, dar şi toată populaţia paşnică: de a saluta cu bucurie prezenţa trupelor romîneşti, care aduc cea mai perfectă (!) ordine şi garantarea vieţii locuitorilor şi a avutului lor». - Kiriţescu, II.

1918 ianuarie 13. - «La cartierul comandantului romîn din Străşeni a sosit o nouă delegaţie condusă de P.Erhan şi Gh.Pîntea, cerînd noi lămuriri asupra intenţiilor armatei romîne şi asupra intrării în Chişinău. Broşteanu a repetat explicaţiile date lui I.Inculeţ...». - Kiriţescu, II.

(Caz fără pereche! Patru divizii romîneşti în zdrenţe, desculţi, flămînde, deci agresive şi înarmate cotropesc pămîntul Moldovei, jefuiesc, siluesc, ucid populaţia paşnică de la Lipcani pînă la Chilia, iar căpeteniile Sfatului Ţării şi ale Sfatului directorilor generali îi întreabă, gudurîndu-se, pe ocupanţii siluitori şi jefuitori: ce mai poftiţi? În loc să mobilizeze populaţia la luptă pentru apărarea Patriei. Aşa cum au făcut unele unităţi moldoveneşti din Chişinău, apărătorii oraşului Bălţi, ai oraşului Bender...).

1918 ianuarie 6 - 7. - Presa vremii a comentat desfăşurat primul atac al romînilor asupra Chişinăului. «Un detaşament numeros de ardeleni la 6 ianuarie s-a apropiat la 8 verste de Chişinău, dar spre dimineaţa zilei de 7 ianuarie a fost alungat la 18 verste de oraş. Urmăriţi de unităţile moldoveneşti au părăsit Străşenii, luînd-o spre Hînceşti, apoi spre Ungheni... Mulţi au fost făcuţi prizonieri care au spus că «operaţiile au fost întreprinse la comanda generalului Şcerbacev». - Одесские новости, 9.01.1918; Левит, 2000.

1918 ianuarie 6. - Şedinţa comună a executivelor gubernial şi orăşenesc Chişinău a Sovietelor de deputaţi ai muncitorilor şi soldaţilor, a comitetului gubernial al ţăranilor, a Comitetului Central Moldovenesc al Sovietului de deputaţi soldaţi şi ofiţeri, care, examinînd situaţia din oraş şi republică, a considerat ca «necesară hotărîrea» de a declara la Chişinău stare de asediu. - Борьба за власть...; Левит, 2000.

1918 ianuarie 6. - I.Inculeţ şi P.Erhan poftiţi la şedinţa comună, au spus, că «nu ştiu nimic despre introducerea în Basarabia a armatelor romîneşti». Totodată I.Inculeţ a declarat: «avînd în vedere că prin oraş se zvoneşte că directorii (miniştrii) Codreanu, Pelivan şi Sacara au pus la cale intrarea armatelor romîneşti în oraş, s-a hotărît să fie excluşi din Directoriat (Sfatul directorilor)...». - Голос революции, 14.01.1918; Левит, 2000.

1918 ianuarie 6. - «№ 757. Telegramă. 48 de cuvinte. Iaşi. Guvernul romîn. Protestăm contra introducerii armatelor romîne pe teritoriul Republicii Moldoveneşti. Cerem în mod categoric oprirea imediată a trimiterii armatelor romîne şi rechemarea neîntîrziată a armatelor deja introduse. Introducerea armatelor romîne în Basarabia ameninţă cu grozăviile războiului civil, care deja a început. Armatele ruse trebuiesc lăsate să treacă fără nici o împiedicare. Preşedintele Sfatului Ţării Inculeţ. Preşedintele Consiliului de directori Erhan». - Sfatul Ţării, 10.01.1918. – Viorel Mihail, III/7.

1918 ianuarie 6. - Telegramă din Soroca. «Protestăm categoric împotriva întroducerii armatei romîne în Republica poporană Moldovenească!»

«Congresul ţăranilor din jud. Soroca... cere ca lucrările Sfatului Ţării să meargă în strîns contact cu toate popoarele Republicii Democratice Federative Ruse. Separatiştii şi conservatorii nu pot să aibă loc în Sfatul Ţării. Congresul ţărănesc protestează în mod categoric împotriva întroducerii armatei romîne în Republica poporană Moldovenească şi cere să fie înlăturaţi acei membri care fac joc în această chestiune. Totodată îşi exprimă dorinţa să se întroducă în viaţă cît mai grabnic o stare legală prevăzută de declaraţia Sfatului Ţării de la 2 decembrie anul trecut. Comisarul judeţeam Litvinov, Dobrovolskii, Arman». - Unirea...

1918 ianuarie 6. - Telegramă a consulului Franţei la Chişinău: «Să nu se trimită nici un fel de armate în Basarabia!». Consulul Franţei la Chişinău R.Sarrait telegrafia ambasadorului Franţei la Iaşi: «Delegaţia: Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, Erhan – preşedintele Sfatului directorilor, Cotoros - preşedintele comitetului ţărănesc, Meleşin - preşedintele Sovietului de deputaţi ai muncitorilor şi soldaţilor mă roagă să vă informez să nu se trimită nici un fel de armate în Basarabia. Venirea transilvănenilor din Kiev a provocat luptă. În caz de venire a romînilor, va izbucni războiul civil». - Голос революции, 14.01.1918; Левит, 2000.

1918 ianuarie 8. - Şedinţa a Sfatului Ţării, declaraţia preşedintelui I.Inculeţ: «Eu cu P.Erhan şi împreună cu Gh.Pîntea (directorul de război) am dat ordine părţilor (= unităţilor) armatei moldoveneşti să plece pe front împotriva vrăjmaşului romîn». - Cazacu; НАРМ. Ф. 727. Оп. 2. Д. 21. Л. 165; Sfatul Ţării, 12.01.1918; Левит, 2000.

1918 ianuarie 8. - Declaraţia secretarului Sfatului Ţării K.Misircov: «Al treilea fapt de care vreau să spun cîteva cuvinte este ordinul directorului de război (Gh.Pîntea) şi al lui Inculeţ împreună cu P.Erhan, de a se apăra poziţiile de către armatele moldoveneşti împotriva Romîniei» - Sfatul Ţării, 12.01.1918; Cazacu.

1918 ianuarie 11. - Şedinţă a Sfatului Ţării. Revolta membrului Sfatului Ţării Codreanu: «Cum s-a declarat război Romîniei de către ministrul de război (Gh.Pîntea, I.Inculeţ şi P.Erhan), care au poruncit ca armata să pornească»?! - Cazacu...

«Nici un fel de trădare pînă la 27 martie inclusiv!» – Viorel Mihail, 11.04.2003.

1918 ianuarie 6 - 11. - Nereuşita ruşinoasă a primei campanii a Romîniei regale împotriva Moldovei: dezarmarea ardelenilor dinspre Kiev, şi trimiterea lor la Odesa ca prizonieri; nimicirea eşaloanelor de ardeleni şi grăniceri romîneşti dinspre Iaşi: luarea multor prizonieri, împrăştierea resturilor prin codrii Hînceştilor şi ai Corneştilor - au băgat în spaimă de moarte pe vajnicii membri ai Sfatului Ţării şi ai Sfatului directorilor. - Cazacu; Левит, 2000.

1917 noiembrie - 1918 ianuarie 5. - Sfatul Ţării era zilnic în şedinţe. - Cazacu; Левит, 2000.

1918 ianuarie 6 - 7. - Sfatul Ţării a dispărut. Făcătorii «unirii», «Directorii (miniştrii) V.Cristi, N.Codrean, T.Ioncu, I.Pelivan şi Şt.Ciobanu se ascund. I.Pelivan cu membrii Şt. Buruiană, Crihan, Buzdugan, Gafencu, Ţanţu ş.a. fug la Iaşi... Rămîn la suprafaţă Inculeţ şi Erhan, care, nefăcînd parte din Blocul moldovenesc, ci fiind trimişii speciali ai Sovietului din Petrograd pentru adîncirea revoluţiei şi lupta cu separatismul moldovenesc», intră în cîrdăşie cu bolşevicii... Pentru moment. Căci, cum vor demonstra N. de Monkevitz, C.Argetoianu ş.a., aceştia - I.Inculeţ, P.Erhan şi alţi membri ai Sfatului Ţării, «nefiind aleşi de nimeni, nu reprezentau pe nimeni şi nimic». - N.de Monkevitz, C.Argetoianu, Cazacu, Левит, 2000.

1918 ianuarie 6 - 8. - «În loc să sprijine Sfatul Ţării, soldaţii din unităţile moldoveneşti au pornit împotriva intervenţilor romîni». Gh.Pîntea: «Ce s-a întîmplat cu unităţile noastre moldoveneşti... Soldaţii fără ştirea mea au plecat pe front...». D.Lungu, membrul prezidiului Comitetului central moldovenesc: «Soldaţii fără ordinul meu au plecat pe front». - НАРМ. Ф. 727. Оп. 2. Д. 21. Л. 166; Левит, 2000.

1918 ianuarie 8. - Şedinţă a Sfatului Ţării. I.Inculeţ mărturisea: «Cînd în sara zilei de 6 ianuarie s-a vorbit despre pătrunderea trupelor romîne la gara Ghidighici, s-a început învălmăşala. Au început să-i înarmeze pe toţi şi să-i trimită pe front. În piaţa Slobodei au adus tunuri contra romînilor. Se vorbea că s-a declarat război romînilor. Puterea căzuse din mînile noastre, nu aveam nici un sprijin, legătura cu unităţile noastre s-a rupt. Pentru a face legătura, el (Erhan) şi Pîntea cu cunoştinţa mea au dat ordin părţilor din garnizoana moldovenească să plece pe front împotriva vrăjmaşului romîn...» - Cazacu; Левит, 2000.

1918 ianuarie 7 - 8. - Gh.Pîntea, ministrul de război: «Atmosfera devenise insuportabilă. Soldaţii erau hotărîţi să împuşte ofiţerii bănuiţi de trădare. Erau în primejdie nu numai existenţa Sfatului Ţării, ci şi viaţa membrilor acestuia şi a ofiţerilor». - Gh.Pîntea. Rolul organizaţiilor militare moldoveneşti... P. 73.

1918 ianuarie 7 - 8, noaptea. - La consfătuirea nocturnă a ofiţerilor unităţilor militare moldoveneşti, prezidată de Gh.Pîntea, s-a hotărît ca, pentru a scoate din oraş «soldaţii care cu toată hotărîrea se îndîrjeau să lupte cu romînii, care vin să le ia pămîntul şi sloboda», să se trimită unităţile moldoveneşti în direcţia opusă, acolo unde nu trecea armata romînească». - Gh.Pîntea. Op. cit. P. 74.

«Nici un fel de trădare pînă la 27 martie 1918 inclusiv!» – subliniază în repetate rînduri dl Viorel Mihail, inclusiv la 11 aprilie 2003. (Săptămîna, pag. 20). În ultima vreme Viorel Mihail a lăsat-o mai moale: «Unicul care nu ne-a trădat»: C.Stere (Săptămîna, 25.08.2017. P.8).

1918 ianuarie. - V.Prahniţkii: «Ţăranii vin contra noastră!». Ura cea mare a maselor era îndreptată împotriva Sfatului Ţării, învinuit de trădare. V.Prahniţkii, fruntaş al Blocului moldovenesc, constata cu amărăciune: «Este dureros că chiar ţăranii vin contra noastră. Este îngrozitor. Vroiau să mă aresteze moldovenii. Ei nu zic că burghezii şi moşierii vînd norodul, dar spun că acest lucru îl face Sfatul Ţării». - НАРМ. Ф. 727. Оп. 2. Д. 21. Л. 168.

1918 ianuarie 9. - Adresarea Comitetului judeţean Bălţi al deputaţilor ţăranilor către «feciorii volnici ai Republicii Moldoveneşti» în care se sublinia, că năvălirea armatelor romîneşti în Basarabia s-a făcut «cu învoirea trădătorilor patriei - membrii ai Sfatului Ţării...» - Борьба трудящихся Молдавии..., Левит, 2000.

1918 ianuarie 10. - Preşedintele Rumcerod-uluiV.Iudovskii informa Sovietul Comisarilor Norodnici (SCN), că «guvernul romînesc, fără a declara oficial război, a declanşat operaţiuni duşmănoase împotriva Republicii Rosiene, ocupă localităţi din stînga Prutului». SCN era rugat «să ceară de la guvernul romînesc scoaterea urgentă a armatelor romîneşti de pe teritoriul Republicii Federative Ruse...». - Борьбазавласть...; Левит, 2000.

1918 ianuarie 11. - Nota de protest a Comitetului executiv al Rumcerod-ului guvernului Romîniei, prin care se insista asupra «scoaterii armatelor romîneşti din hotarele Republicii Federative Ruse...». - БорьбатрудящихсяМолдавии...; Левит, 2000.

1918 ianuarie 11. - Răspunsul Rumcerod-ului consulilor Antantei la Odesa: «Guvernul romînesc a introdus pe teritoriul Republicii Federative Ruse nu doar mici detaşamente romîneşti pentru paza magaziilor, ci întregi divizii (4!), care au cotropit un şir de localităţi pe teritoriul republicii şi duc lupte la două verste de Chişinău... Astfel, năvălirea armatelor romîneşti este un caz politic extrem de grav din partea guvernului Romîniei, aliat al Republicii Ruse...». - Борьба трудящихся Молдавии..., Левит, 2000.

1918 ianuarie 19. - Ambasadorul Ch.Vopicka la Iaşi informa Departamentul de stat: «Romînia a trimis în Basarabia mai bine de 50 000 de soldaţi, care au ocupat Chişinăul şi se pregătesc să ocupe Benderul...». – Papers relating... 1918. Supplement. I, vol. II; Левит, 2000.

1918 ianuarie 8, 11. - Situaţia de pe frontul romînesc şi din zonele frontaliere a fost în repetate rînduri luată în dezbateri la şedinţele Sovnarcom-ului sub preşedinţia lui V.Lenin. La 11 ianuarie a fost discutat «Raportul lui Troţkii despre situaţia în Romînia în legătură cu nemaipomenitele silnicii din partea guvernului romînesc...». - ГАРФ. Ф. 130. Оп. 2. Д. 1. Л. 16; Левит, 2000.

1918 ianuarie 13. - Hotărîre a Sovnarcom-ului (SCN):

«1. Toate relaţiile cu Romînia se rup. Ambasada Romîniei, în general toţi agenţii autorităţilor romîneşti, se expulzează peste hotar pe cea mai scurtă cale.

2. Tezaurul Romîniei, păstrat la Moscova se anunţă intangibil pentru oligarhia romînească...». - ДВП СССР. Т. I. С. 40.

1918 ianuarie. - Curtea regală romînească nu a reacţionat la ruperea relaţiilor diplomatice cu Republica Federativa Rusă.

«Declararea stării de război de către guvernul bolşevic nu ne-a provocat nici un fel de emoţii, am privit-o ca pe un fapt banal. - Mărturisea I.Gh.Duca. - ...Din cîte îmi amintesc, noi nici nu ne-am trudit măcar să răspundem». - I.Gh.Duca. Op. cit. P. 47; Левит, 2000.

(Înfumurare mioapă, criminală, asemenea năvălirii asupra Ungariei (Transilvania) în august 1916. Urmările acestui act războinic – năvălirea asupra Republicii Moldoveneşti, ce se afla sub juridicţia Rusiei – erau evidente şi apropiate: tezaurul; soarta a mii de prizonieri, a parlamentarilor romîni, a curţii de casaţie, a familiilor multor înalţi demnitari romîni, internate în sudul Rusiei... De acum două luni mai tîrziu preşedintele guvernului romînesc va recunoaşte oficial că Romînia regală a săvîrşit un act războinic, agresiv, năvălind asupra Republicii Moldoveneşti, «părtaş cu drepturi egale a Republicii Democratice Federative Ruse»... La orizont semnala răzbunător inevitabilul an 1940...).

1918 februarie 4. - «Nişte cotropitori: guvernanţii romîni». Năvălirea a 4 divizii romîneşti asupra Republicii Moldoveneşti, ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia - aliată a Romîniei, au fost caracterizate la obiect de Constantin Stere în ziarul Lumina, ce apărea în Bucureştiul ocupat de nemţi.

«Cu trei ani în urmă (în vremea ţarismului - V.S.) noi am fi putut trece Prutul ca eliberatori şi am fi putut fi întîmpinaţi cu braţele deschise de fraţii noştri împilaţi. Astăzi însă guvernanţii de la Iaşi intră în aceste teritorii ca nişte cotropitori, împotriva voinţei Basarabiei, exprimată de Sfatul Ţării». - C.Stere. Marele război şi politica Romîniei. Bucureşti, 1918. P. 385; Viorel Mihail, III/9; Левит, 2000.

1918 ianuarie 5 - 14. - Pînă la ocuparea Chişinăului de trupele romîneşti căpeteniile Sfatului Ţării ascundeau uneltirile lor privind chemarea cotropitorilor romîneşti. În cadrul unei «adunări particulare» a membrilor Sfatului Ţării din 10.01.1918 romînofilul N.Codrean (directorul poştelor) afirma: «Pentru a spulbera orice zvonuri, eu am declarat şi declar, că stau pe poziţia participării moldovenilor la federaţia rusă; niciodată nu am împărtăşit altă orientare şi nu împărtăşesc nici acum...». - НАРМ. Ф. 727. Оп. 2. Д.21. Л. 178; Левит, 2000.

1918 ianuarie 11. - Acţiunile căpeteniilor Sfatului Ţării în vederea chemării armatei ocupante romîneşti erau categoric negate şi de gazeta Sfatul Ţării. La 11 ianuarie 1918, cînd 4 divizii romîneşti atacau, siluiau şi jefuiau Republica Moldovenească de la Chilia pînă la Lipcani, iar coloanele generalului ocupant E.Broşteanu ajunseseră pînă la Străşeni, gazeta Sfatul Ţării, prefăcîndu-se chioară şi surdă, scria: «trimiterea unor eşaloane romîneşti separate s-a făcut la ordinele generalului Şcerbacev», «Sfatul Ţării s-a adresat generalului Şcerbacev după ajutor şi nu a chemat în Republica Moldovenească armate romîneşti»... Gazeta admitea «posibilitatea ocupării       de către Romînia a teritoriului Republici Moldoveneşti, dar, avînd în vedere dispoziţia norodului, se străduia să înlăture învinuirile de trădare de pe Sfatul Ţării». - Sfatul Ţării, 11.01.1918; Левит, 2000.

(Gazeta Sfatul Ţării urma instrucţiile premierului romîn I.I.C.Brătianu).

1918 ianuarie 11. - Cum trebuie prezentată năvălirea armatelor romîneşti asupra Republicii Moldoveneşti. Instrucţiile lui I.I.C.Brătianu generalului Coandă la Kiev. Telegramă.

(Adică) «Noi am fost solicitaţi de către generalul Şcerbacev să asigurăm securitatea liniei Chişinău - Ungheni. În consecinţă, noi am trimis UN SIMPLU DETAŞAMENT de infanterie să facă muncă de poliţie. Aceste forţe de poliţie militară au găsit Chişinăul ocupat de trupe ruseşti... care s-au făcut stăpîne prin forţă pe membrii guvernului Republicii Basarabene (?)...

În aceste condiţii, detaşamentul nostru («Divizia a 11-a, trecînd Prutul, înainta spre Chişinău pe două coloane: cea de sud - trupele brigăzii a 22-a urma pe jos drumul Leova - Galbena - Hînceşti - Chişinău. Coloana de nord - trupele brigăzii a 21 urma, parte cu trenul, parte pe jos, drumul de-a lungul liniei Ungheni - Chişinău, în fruntea coloanei era comandantul diviziei generalul E.Broşteanu»; vezi C.Kiriţescu, II. P. 244) s-a văzut forţat să între în oraş pentru a aştepta (cu mînile în şolduri! - V.S.) noi instrucţiuni... Brătianu». - Ţurcanu, Unirea...

1918 ianuarie 14. – «Ura faţă de Sfatul Ţării ajunge la apogeu». După ocuparea de către romîni a Chişinăului, P.Erhan declara într-o şedinţă a Sfatului Ţării: «Mi-i frică de acele sate şi oraşe, unde este foarte mare neîncrederea în Sfatul Ţării. Mă apucă groaza pentru judeţele Izmail şi Akkerman precum şi pentru Hotin şi Soroca, unde ura faţă de Sfatul Ţării ajunge la apogeu, unde cu răutate se transmite din gură în gură, că Sfatul Ţării a vîndut pe bani Basarabia Romîniei. Este trist că despre aceasta vorbesc nu numai masele necultivate, dar şi inteligenţia». – НАРМ. Ф. 727. Оп. 2. Д. 21. Л. 188; Левит, 2000.

1918 ianuarie 14. – Şedinţă a Sfatului Ţării. În dezbateri: criza de guvern, relaţiile dintre autorităţile Republicii Moldoveneşti şi Romînia. P.Erhan: «Părerea mea despre următorii paşi politici este ca activitatea noastră să fie îndreptată în direcţia realizării Declaraţiei (din 2 decembrie, 1917) şi susţinerii Adunării Constituante a Rusiei», ca problemele să fie soluţionate pe cale legală «pe temeiurile proclamate de Declaraţie». – НАРМ. Ф. 727. Оп. 2. Д. 21. Л. 192; Левит, 2000.

1918 ianuarie 13 – 14. – I.Inculeţ informa Sfatul Ţării, că la întîlnirile de la Călăraşi şi Străşeni cu comandantul ocupant, generalul E.Broşteanu «ne-a încredinţat că ei (ocupanţii romîni) nu au ţelul de a se amesteca în viaţa politică a ţării - a Republicii Moldova şi că ei (ocupanţii) vin numai pentru a asigura căile ferate...». La 14 ianuarie I.Inculeţ sublinia: «Nici pentru o clipă garanţiile nu dau motiv trupelor romîneşti să se amestece în viaţa noastră internă». - НАРМ. Ф. 727. Оп. 2. Д. 21. Л. 193; Левит, 2000.

1918 ianuarie 14. - Generalul romînesc E.Broşteanu la întîlnirea cu delegaţia Sfatului Ţării: «Judecătorul sînt eu!...».

La şedinţa Sfatului Ţării P.Erhan mărturisea: «Cînd i-am amintit generalului, că în Republica Moldovenească pedeapsa capitală este anulată şi că infractorii trebuie deferiţi curţii marţiale, care poate pedepsi pînă la catorgă», generalul ocupant E.Broşteanu i-a tăiat-o: «Judecătorul sînt eu! Şi orice crime vor fi aspru pedepsite». Astfel, generalul E.Broşteanu, chiar din prima zi a ocupării capitalei Republicii Moldoveneşti a demonstrat că «armatele intervenţioniste, sub paravanul luptei cu bolşevicii, au stabilit un regim de cruntă teroare». - Ibidem. Л. 194; Левит, 2000.

1918 ianuarie 14. - Dezbaterile pe chestiunea «Criza Sfatului directorilor şi momentul politic» s-au încheiat cu schimbarea şefului cabinetului: în locul lui P.Erhan a fost ales medicul D.Ciugureanu. Pentru candidatura lui au votat 37 de membri ai Sfatului Ţării, 28 au fost împotrivă, 3 s-au abţinut. Aşadar, din 150 (chiar mai mulţi!) de membri ai Sfatului Ţării pe listă, la şedinţa de alegere a primului ministru au asistat 68 (!) de membri, dintre care doar 37 (!) au votat «pentru». De atunci şi pînă astăzi tot aşa se aleg/numesc şefii guvernelor în Moldova. - НАРМ. Ф. 727. Оп. 2. Д. 21. Л. 204; Левит, 2000.

1918 ianuarie 15. - Şedinţa Sfatului Ţării a fost consacrată «salutării oaspeţilor romîni».

P.Cazacu, «contemporan şi participant al evenimentelor»: «Pentru lămurirea documentară dăm mai jos cîteva extracte din vorbirile de la şedinţa din 15 ianuarie 1918 de recepţie a generalului Broşteanu în Sfatul Ţării...»

I.Inculeţ: «Reprezentanţii Romîniei ne-au făcut cinstea să vină aici în Sfatul Ţării. Salut cu toată căldura pe generalul Broşteanu, reprezentantul oştilor Romîniei... Trupele romîne au venit cu scopul să păzească drumul          de fier... Scop politic nu au şi nici n-au avut... Pe fraţii care au venit cu acest scop îi primim cu braţele deschise şi le zicem din toată inima: bine aţi venit!».

General Broşteanu mulţumeşte pentru onoarea ce i se face şi de primirea în parlamentul moldovenesc. Spune că a venit să declare personal scopul intrării armatelor romîne, să salute Republica Moldovenească... «Trebuie să vă declar, că Romînia este într-o situaţie prea grea şi că la conflicte şi război de cucerire nu se poate gîndi (Evidenţiere - P.Cazacu)... Ieşirea era una: a trimite armate pentru paza depozitelor şi a drumurilor de fier. IATĂ SCOPUL NOSTRU PENTRU CARE S-A TRIMIS AICI ARMATA. SUBLINIEZ: SINGURUL SCOP... Armata romînă a adus şi alt serviciu populaţiei din republica d-voastră; din momentul cînd armata romînă a intrat pe teritoriul Republicii Moldoveneşti, în toate localităţile, prin care am trecut, reprezentanţii populaţiei se prezentau şi ne mulţumeau pentru noaptea liniştită. La Chişinău se petrece acelaşi lucru: populaţia ne mulţumeşte că poate trăi liniştit sub paza armatelor romîne... CREAŢI-VĂ VIAŢA D-VOASTRĂ CUM CREDEŢI ŞI NIMENI NU SE VA AMESTECA ÎN EA. ÎN ORGANIZAREA EI NOI NU VĂ VOM ÎMPIEDICA» - Cazacu. P. 346 - 348; Левит, 2000.

1918 ianuarie. - N.Iorga: «Sfatul Ţării şi miniştrii basarabeni mulţumesc Romînia pentru cotropire...» - N.Iorga. Memorii.

1918 - 1919. - Din scrisoarea deputatului de Bălţi în Parlamentul Romîniei Al.Mîţă, contemporan şi participant al evenimentelor.

«... Au sosit trupele romîneşti şi s-a început măcelul nemaipomenit... Un locotenent tînăr, cam la 19 ani, din escadronul căpitanului Dumitru regimentul 4 «roşiori» (divizia a 2-a de cavalerie a generalului M.Schina), fălindu-se, mi-a povestit cum el a împuşcat în satul Anfisovca şase oameni numai pentru că au fost membri ai comitetului sătesc. Membrul comisiei de expropriere a fost bătut pînă la moarte...». - IMd; IM, 2014.

1918 ianuarie. - Pe teritoriul Republicii Moldoveneşti, cotropit de armatele romîne, a fost instaurat un regim de ocupaţie războinică. Au fost publicate ordinele şefului garnizoanei romîneşti şi al comendantului militar al Chişinăului, care anunţau că vor fi arestaţi şi deferiţi curţii marţiale toţi acei care vor insulta armata romînă, vor difuza foi volante, proclamaţii. Tot aşa vor fi pedepsiţi acei, care vor încerca «să vorbească cu soldaţii romîni pe teme politice...». - Sfatul Ţării, 21, 23 ianuarie 1918; Левит, 2000.

1918 ianuarie 15. - Pentru «a trăi liniştit populaţia», cum făgăduia generalul Broşteanu, s-a înăsprit «paza armatei romîne»: în oraş s-a ordonat restricţii de circulaţie (комендантский час), după orele 10 sara a fost interzisă orice circulaţie fără învoirea comenduirii. - Sfatul Ţării, 23 ianuarie, 1918; Левит, 2000.

1918 ianuarie 27. - Ordinul generalului Cereşeanu către trupele din Basarabia. În vederea «păzirii depozitelor şi a drumurilor de fer», adică a realizării «singurului scop», cum jura generalul Broşteanu, unităţile romîneşti cotropitoare «vor aplica legile romîne de represiune ori de cîte ori va fi vorba de siguranţa armatei romîne..., urmînd a se da acestei noţiuni – a «siguranţei armatei romîne» - O EXTENSIUNE (sic!) cît mai mare posibil» - General Cereşeanu. Ordin circular № 4038; Unirea...

1918 ianuarie 13. - Proclamaţia generalului Broşteanu către «poporul basarabean». Cotropind Moldova pînă la Străşeni, generalul ocupant E.Broşteanu a hotărît să lămurească unui misterios «popor basarabean» de ce Romînia regală a năvălit asupra Republicii Moldoveneşti: «Prin venirea noastră în Basarabia, noi, romînii, nu numai că ne îndeplinim o înaltă datorie de întovărăşiţi..., dar VOM APĂRA CHIAR ŞI VIAŢA ŞI AVUTUL LOCUITORILOR...». - I.Ţurcanu. Unirea...

1918 ianuarie 13 - 16. - Din proclamaţiile generalului ocupant E.Broşteanu «către poporul basarabean», «către locuitorii Basarabiei», «către locuitorii Chişinăului»; din discursul său în Sfatul Ţării...

«... Sîntem trimişi aici (în «Basarabia») cu scopul de a apăra magaziile, de a chezăşlui hrana trebuitoare locuitorilor romîni...».

«Prin venirea noastră vom apăra chiar şi viaţa şi avutul locuitorilor împotriva cetelor de pogromşcici...».

«Însărcinarea mea nu este să împiedic îndeplinirea soartei ce v-aţi croit, declarîndu-vă autonomia şi neatîrnarea, ci de a mă sili să vă ajut pentru aşezarea întocmirii voastre pe temelii solide...».

«Romînia fiind o ţară în totul liberală, măsurile noastre nu sînt şi nu pot fi măsuri de asuprire...».

«Să ascultaţi şi să urmaţi cu bună voie măsurile (= ordinele) Comandamentului meu... Eu sînt judecătorul!...».

«Ieşirea nu era decît una: a trimite armate pentru paza depozitelor, transporturilor şi a drumurilor de fier. Iată scopul pentru care s-a trimis aici armata romînă. Subliniez: Singurul scop!...».

«Creaţi-vă viaţa voastră cum credeţi şi nimeni nu se va amesteca. În organizarea ei noi nu vă vom împiedica». - General Broşteanu. - Cazacu, Unirea...

1918 ianuarie 13. - Din Apelul AVOCAŢILOR OCUPANŢILOR ROMÎNI.

«Înaintarea oştilor romîne nu are alt ţel decît să apere drumurile de fer, depozitele şi transporturile cu provizii...».

«Romînii nu se vor amesteca în treburile lăuntrice ale «Basarabiei»...».

«Comanda care înaintează chezăşluieşte viaţa tuturor locuitorilor... Orice faptă duşmănoasă va fi aspru pedepsită... Orice împuşcătură va fi aspru pedepsită...».

«Treaba despre întrarea oştilor romîne în Chişinău a fost hotărîtă desăvîrşit şi întrarea se va face în cel mai scurt timp». – Inculeţ de la Sfatul Ţării; Suruceanu de la Comitetul central; Ciobanu de la regimentul moldovan; Turcuman de la marinari. – Unirea...

(Nemaipomenit! Preşedintele Ţării (Sfatului) cheamă populaţia, care nu l-a împuternicit, la îngenunchere, la supunere în faţa duşmanului ocupant! Act public de trădare naţională!).

«Nici un fel de trădare pînă la 27 martie inclusiv» – ne aminteşte grijuliu istoricul Viorel Mihail (Săptămîna, 11.04.2003. P. 20).

1918 ianuarie 12. – «Ostaşii romîni se vor ÎNTOARCE LA EI ACASĂ». – Din Proclamaţia generalului Prezan. – Unirea...

1918 ianuarie 12. – «Oştile romîneşti vor ieşi din ţară...». – Din Apelul avocaţilor ocupanţilor romîni». – Unirea...

1918 ianuarie 16. – Proclamaţia generalului Broşteanu către locuitorii Chişinăului.

«... Pentru că ne-aţi arătat dragoste şi primire cu voioşie, vă aduc mulţumirile mele cele mai călduroase şi vă asigur de cea mai deplină dragoste...».

«Pentru poporul moldovenesc din Basarabia zilele acestea sînt hotărîtoare... Toate măsurile de rigoare ce voi lua vor fi în interesul vostru comun... Liniştea şi siguranţa v-o garantez». – I.Ţurcanu. Unirea...

1918 ianuarie 14. – Cea mai originală declaraţie din tot ce s-a scris în Romînia de cînd există ea: Generalul E.Broşteanu (din Străşeniul cotropit de romîni): «Noi, romînii, am dat totdeauna dovadă că sîntem prieteni credincioşi şi statornici. Noi nu întoarcem armele împotriva prietenilor noştri, ci ne înţelegem rostul de oameni cinstiţi, rămînînd tovaraşi credincioşi pînă la urmă».

AŞA E SCRIS ŞI PUBLICAT! - I.Ţurcanu. Unirea...

Precizări la declaraţia monumental - triumfalistă a generalului ocupant E.Broşteanu: 23 (!) de ani (1473 - 1496) suveranul Moldovei Ştefan cel Mare a rînduit domni valahi la tronul Valahiei. Toţi: Laiotă Basarab, Basarab cel Tînăr, Vlad Călugărul «impuşi de armatele moldoveneşti şi dominaţi de uriaşa persoanalitate a lui Ştefan cel Mare» (V.Neamţu, 1991). l-au trădat pe marele voievod moldovan; au trădat nădejdile credincioşilor în scuturarea jugului otoman.

În 1693 cel mai mare linguşitor - vînzător valah/muntean C.Brîncoveanu l-a trădat D.Cantemir, furînd tronul Moldovei pentru ginerele său C.Duca. În 1711, după ce a obţinut tot ce a poftit de la curtea ţaristă, inclusiv azil politic şi cea mai înaltă distincţie a Rusiei, C.Brîncoveanu l-a trădat pe Petru I în campania de la Prut...

Într-un răstimp record - de trei luni! - (noiembrie 1917 – ianuarie 1918) Romînia a trădat aliaţii săi - Antanta, apoi a trădat Blocul central... În martie 1918 Romînia s-a obligat oficial «să cureţe Basarabia în două luni», dar, după năravul său incurabil, a trădat ceea ce a jurat şi a iscălit...

«În 1939 am început războiul într-o tabără pentru a-l termina în alta» (Al.Paleologu, 1991).

«S-a creat în ultimii 300 de ani ceea ce numesc eu... mentalitatea tranzacţională. Noi am tranzacţionat (= am tîrguit, am mers la afaceri): ba cu turcul, ba cu rusul, ba cu ungurul...» C.Brîncoveanu «a negociat (= s-a tîrguit), a aşteptat, a trădat şi pînă la urmă s-a jertfit» (corect: a fost decapitat pentru trădări). Are în cuprinsul său şi tranzacţia - trădare şi jertfa. Şi martirajul şi trădarea. I-a trădat cînd pe ruşi, cînd pe turci». - R.Teodorescu, 2001.

Avea dreptate M.Eminescu: «Numai în Romînia trădarea e un merit» (Timpul, 31.07.1880).

1918 ianuarie. - Cum moldovenii, adică, «arătau dragoste şi primire cu voioşie» ocupanţilor romîni. - Din volumul Moş Ion Roată, Siguranţa şi «unirea», 2003.

1918 ianuarie 6. - «... Doi indivizi din Costiujeni, 7 km de Chişinău, unul Midrigan, al doilea Frakenberg în ziua de 6 c. (ianuarie) la sosirea voluntarilor ardeleni (dinspre Ungheni - V.S.) au luat parte ca autori principali printre acei ce au dezarmat pe ardeleni». - Din Raportul Serviciului exterior al Siguranţei Generale. № 29 din 26.01.1918.

1918 ianuarie 6. - «Un anume Gheorghiţă (uliţa Ogorodnaia, 2, Chişinău) în ziua de 6 ianuarie la sosirea voluntarilor transilvăneni (dinspre Razdelnaia - V.S.) în gara Chişinău s-a dus cu un grup de orăşeni la gară, unde s-a înarmat şi împreună au început să împuşte în voluntari. Cînd s-a dus acasă de la gară, a mai cerut o puşcă, spunînd că are încă un frate, pe care trebuie să-l înarmeze contra romînilor care mai vin». - D.C. (Departamentul de Control). P.M. (?).

1918 ianuarie 6. - «În mahalaua Malaia Malina (Chişinău) trăiesc fraţii Ivan şi Pavel Guţu... Cînd au venit voluntarii transilvăneni (dinspre Razdelnaia), aceşti fraţi i-au atacat şi dezarmat împreună cu alţii...». - D.C. P.M.

1918 ianuarie 6. - «Un grup de ţărani din satul Goiana (din apropierea Chişinăului) Taranovskii, Ignat Feşcov, Iacob Bîrcă, Gh.Popa, Andrei Bunescu ş.a. înarmaţi cu puşti şi topoare, la ocuparea Chişinăului de trupele romîne... au pornit la Chişinău să lupte contra romînilor». - Telegrama № 101. Centrul de Siguranţă Chişinău (CSK, director N.Drăguţescu) din 30 ianuarie 1918.

1918 ianuarie început. - «... Cînd se aştepta întrarea armatei romîne în Basarabia, s-a văzut cum toţi locuitorii trăgeau din arme asupra unui aeroplan romîn». - Raport informativ al şefului CSK Nicolai Drăguţescu din 26 ianuarie 1918.

1918 ianuarie început. – «Vestea că armata romînă a trecut Prutul a fost ca o bombă aruncată din aer... Se vedeau pe străzile Chişinăului cu arma în mănă tineri şi bătrîni... care alergau cu arma încărcată să oprească armata romînă, ce înainta către Chişinău...». – Din amintirile deputatului D.Mîrza. – Moş Ion Roată, Siguranţa şi «unirea».

1918 ianuarie 12. – «Înaintăm alăturat procesul-verbal împreună cu indivizii Gh.Dabija, Ciochin, Aftonom Fulbu – toţi din or. Călăraşi, care cu ocazia întrării în Basarabia a trupelor romîne... au lovit şi arestat un ofiţer şi cinci soldaţi romîni...». – Raportul comisarului Ianăchescu, seful Centrului de informaţii Călăraşi. № 184 din 4.02.1918.

1918 ianuarie. – «În satul Vărzăreşti (lîngă Nisporeni) e un centru important bolşevist, care a trimis la 23 ianuarie în satul Zubreşti 10 cavalerişti care au făcut agitaţie pentru răscoala contra romînilor... Mai fac agitaţie în satele Voinova, Chiriaca şi Recea». – Din Raportul CSK № 49 din 27.01.1918.

1918 ianuarie 8. – «Au sosit din Chişinău (la Bălţi) un ofiţer şi un soldat, care s-au dus la consiliul deputaţilor ţărani şi au istorisit evenimentele din Chişinău, că se pregătesc să opună rezistenţă trupelor romîne şi fac apel la populaţiunea din districtul Bălţi să facă acelaşi lucru... Cînd o mulţime de lucrători şi ţărani au arestat pe ofiţerii romîni, care trăiau în Bălţi..., m-am dus acolo şi am insistat să-i elibereze, căpitanul Popa nu a fost de acord...». – Declaraţia lui N.Razumovskii, reprezentant al administraţiei or. Bălţi. – Din Dosarul № 179 al Siguranţei romîne, intentat căpitanului armatei moldoveneşti Anatolie Popa.

1918 ianuarie. – General E.Broşteanu: «Toate măsurile de rigoare ce voi lua vor fi în interesul vostru – al moldovenilor» – Din Proclamaţia către populaţia Chişinăului; Unirea...

1918 ianuarie. – Din «măsurile energice contra moldovenilor», cerute de generalul ocupant E.Broşteanu: «Binevoiţi a lua energice măsuri de investigaţie pentru a da de răii făcători care complotează contra armatei romîne. Comandantul Diviziei XI General Broşteanu».

Să se ia «Măsuri energice» împotriva «raufăcătorilor» – autori ai Proclamaţiei Către popoarele Republicii Moldoveneşti: «La 13 ianuarie a.c. (1918) trupele regale romîne a întrat în capitala Republicii noastre moldoveneşti... Duşmanii cu ajutorul majorităţii reacţionare din Sfatul Ţării au întrat în alianţă cu boierii romîni şi cu regele lor. Cu ajutorul acestor trădători ai poporului baioneta romînească a venit să restabilească în ţara noastră ordinea veche... Judecînd toate acestea, am constituit un Comitet revoluţionar al salvării Republicii Moldoveneşti, scopul căruia este lupta cu armele contra romînilor, care au ocupat teritoriul Basarabiei... Jurăm să nu lăsăm armele pînă cînd ţara noastră nu va fi evacuată de trupele romîne...» – Comitetul revoluţionar al Salvării Republicii Moldoveneşti. - Moş Ion Roată, Siguranţa şi «unirea».

1918 ianuarie. – Să se ia «Măsuri energice» împotriva Protestului: «Aflînd despre torturile şi schingiuirile la care îi supun autorităţile romîneşti de ocupaţie pe deţinuţii din Chişinău, ne exprimăm adînca noastră indignare faţă de călăii romîni... Ne exprimăm dispreţul adînc faţă de acei reprezentanţi ai Republicii Moldoveneşti, care au trădat Basarabia şi care prin a lor binecuvîntare, baioneta romînească s-a aşezat în ţara noastră...». – Moş Ion Roată, Siguranţa şi «unirea».

1918 ianuarie 14. - Să se ia «Măsuri energice» împotriva Rezoluţiei Congresului II al deputaţilor ţărăneşti din judeţul Bălţi. Congresul a hotărît: 1) De a nu recunoaşte puterea Sfatului Ţării care nu exprimă voinţa poporului muncitor... 6) Judecînd tot pericolul, care provine din invadarea romînilor în hotarele republicii..., să trimitem delegaţi la Petrograd pentru clarificarea situaţiei în Basarabia cu rugămintea de a      ne da ajutor la apărarea ţării... 7) Să protesteze categoric la guvernul romîn contra amestecului grobian al altei ţări în afacerile noastre interne...». - Борьба за власть...; Левит, 2000; Moş Ion Roată, Siguranţa şi «unirea».

1918 ianuarie 14. - Cum numai a tăbărît în Chişinău, generalul ocupant E.Broşteanu, ameţit de închipuirea «Eu sînt judecătorul!», s-a apucat «de apărat chiar şi viaţa locuitorilor». Cu apucături curat romîneşti: «La 14.01.1918 pe uliţa Alexandrovskaia a fost reţinut trecătorul M.Speiskii, pe care soldaţii romîni l-au bătut atît de crunt, că l-au lăsat ca mort... Pînă acum (17.01.1918) nu l-au eliberat...». - Dintr-o plîngere către consulul Republicii Franceze la Chişinău. - IM, 2002; Moş Ion Roată, Siguranţa şi «unirea».

1918 ianuarie 15. - Cuvîntînd (15 ianuarie 1918) în Sfatul Ţării, generalul ocupant E.Broşteanu declara: «În Chişinău populaţia poate trăi liniştit sub paza armatelor romîne».

Model de «păză romînă»: «... La 15 ianuarie pe uliţa Alexandrovskaia am      văzut un grup de oameni, m-am apropiat şi am văzut că soldaţii romîni îl bat pe un arestat. În timpul acesta soldaţii romîni m-au arestat şi pe mine şi mă aflu pînă acum sub arest. Neavînd nici o vina, vă rog respectuos să contribuiţi să fiu eliberat de sub arest...». Locotenentul de la Siguranţă Moraru a referat: «M.Caldarari a fost cercetat şi eliberat. 21.01.1918». După şase zile de detenţie! - Din plîngerea chişinăuianului M.Caldarari consulului francez la Chişinău. - IM, 2002; Moş Ion Roată şi «unirea»...

(Cetăţenii bătuţi, schingiuiţi şi jefuiţi de soldaţii, jandarmii, poliţiştii şi siguranţa romînă se puteau plînge, puteau cere ajutor numai de la consulatele străine. «Pentru că după întroducerea trupelor romîne Sfatul Ţării nu mai era stăpîn pe situaţie». - I.Ţurcanu. Unirea...).

1918 ianuarie 16. - Reacţia sudului Basarabiei la intervenţia armatelor romîne. Zemstva judeţeană şi Sovietul orăşenesc Akkerman au adoptat hotărîrea de unire cu Republica Ucraineană cu întrarea ulterioară «în Republica Democratică Rusască unită». - Unirea...; Левит, 2000.

1918 ianuarie 16. - La adunarea Zemstvei şi a Sovietului orăşenesc Akkerman a fost pusă la vot rezoluţia învăţătorului bulgar V.Ischimji de a se «proclama Republica autonomă a Bugeacului, care va intra în compoziţia Federaţiei ruseşti şi în confederaţia republicilor independente autonome». Propunerea nu a fost acceptată. - Unirea...; Левит, 2000.

1918 ianuarie 16. - În aceste împrejurări preşedinte al Sfatului directorilor generali devine Dănilă Ciugureanu. Cu toate că Chişinăul şi o parte din teritoriul republicii era ocupat de romîni, iar toate pîrghiile administrative erau în mînile generalului ocupant E.Broşteanu, D.Ciugureanu nu şi-a dat arama romînounionistă pe faţă. În discursul său de program D.Ciugureanu a declarat: «Rusia se destramă... Astăzi, după mine, este posibilă orientarea basarabeano-moldovenească». Afirmînd că prezenţa armatelor romîne în ţinut este un «fenomen vremelnic», dînsul se iluziona, că «stăpîn pe situaţia în ţară va rămîne Sfatul Ţării», că va respecta principiile Declaraţiei din 2 decembrie 1917. - Cazacu; Левит, 2000.

(Teza despre «destrămarea Rusiei» putea fi înţeleasă ca o îndreptăţire a unei posibile declaraţii de «independenţă» a Republicii Moldoveneşti. Declaraţia despre staţionarea «vremelnică» a armatelor romîne avea menirea să potolească adversarii unirii cu Romînia, spiritele antiromîneşti ale ţărănimii în ajunul Congresului gubernial al ţăranilor).

1918 ianuarie 18, sara. - La Chişinău în casa Adunării Eparhiale s-a deschis Congresul III al sovietelor deputaţilor ţărani din gubernia Basarabia. În condiţiile cotropirii prin mitraliere şi sabie a Republicii Moldoveneşti de către 4 divizii romîneşti, mulţi delegaţi din Akkerman, Hotin, Izmail, Bolgrad, Bender ş.a. n-au putut veni la Chişinău. Preşedinte al congresului a fost ales V.Rudiev, propus de congresul ţărănesc Bălţi, care, mai înainte protestase întrarea armatelor romîne. Locţiitori ai preşedintelui congresului au fost aleşi V.Prahniţkii, S.Arman şi P.Ciumacenco; secretari I.Panţiri, S.Galuţkii, F.Moldovan şi Nedeag - toţi (în afară de ultimii trei) - membri ai Sfatului Ţării. - Cuvînt Moldovenesc, 24.01.1918; IM, 2002;

Левит, 2000.

1918 ianuarie 19. - Codul generalului ocupant E.Broşteanu: «Eu sînt judecătorul!» în acţiune. A doua zi de lucru a Congresului III gubernial al ţăranilor din Basarabia.

«S-au găsit oameni care s-au pronunţat negativ despre armata romînă, cerînd ca ea să părăsească ţara în 24 de ore... Aceste cuvinte au ajuns pînă la comandamentul trupelor romîne din Chişinău şi de acolo s-a dat comanda de a efectua cercetări. În sala de şedinţe a congresului a fost trimis un ofiţer cu o echipă de soldaţi înarmaţi... Preşedintele congresului Rudiev şi locţiitorul preşedintelui Prahniţkii au plecat la comendatura romînească, pentru a clarifica de ce în jurul casei eparhiale, unde are loc congresul, se concentrează trupe. Aceste persoane (Rudiev şi Prahniţkii) au fost arestate pe motiv că ei, ca conducători ai congresului, nu i-au oprit pe oratorii, care se

pronunţau necuviincios despre armata romînă... Au mai fost reţinuţi şi escortaţi I.Panţiri, T.Cotoros şi P.Ciumacenco».

A patra zi după ocuparea Chişinăului, cu 66 de zile înaint de farsa «unire» «Moldovenii V.Rudiev, V.Prahniţkii, T.Cotoros, I.Panţiri şi ucraineanul P.Ciumacenco – membri ai Sfatului Ţării, au fost împuşcaţi de ocupanţii romîni. Au mai fost împuşcaţi N.Grinfeld, membră a Sfatului Ţării, N.Covsan, redactorul gazetei Свободная Бессарабия». – Cuvînt Moldovenesc, 31.01.1919; Viorel Mihail, III/8; Левит, 2000.

1918 ianuarie 19. – Libertate pîngărită.

În viziunea gazetei Голос революции cuvîntarea lui P.Erhan (din prima zi a Congresului), care a încercat să «îndreptăţească întroducerea romînilor în Basarabia» a fost una «iezuită». În continuare gazeta relata: «În a doua şedinţă (19.01.1918) a avut loc un eveniment de coşmar. După luările de cuvînt ale mai multor oratori despre ocuparea de către romîni a Basarabiei,         a vorbit preşedintele congresului V.Rudiev. Dînsul a subliniat: «Noi recunoaştem poporul romîn, mai ales ţărănimea romînească, dar noi nu putem să ne lipsim de dreptul de a controla guvernul, fie el rusesc, romînesc sau moldovenesc. Pînă cînd nu ne vor fi garantate libertatea cuvîntului, adunărilor şi inviolabilitatea delegaţilor congresului, nu putem continua în           linişte lucrările noastre. Unicul mijloc de a elibera meleagul nostru scump este de a alunga în 24 de ore pe romîni; fără a ne cruţa viaţa să ne ridicăm toţi unul ca unul pentru libertatea pîngărită de romîni, libertate dobîndită prin lupte, cu sîngele fraţilor noştri»... O jumătate de oră mai       tîrziu în sala de şedinţe a congresului a intrat un maior romîn urmat de un pluton înarmat, 4 mitraliere au fost instalate în balcoanele pentru cor...». În continuare evenimentele s-au desfăşurat aşa cum le-a descris gazeta Cuvînt     Moldovenesc. – Голос революции, 26.01.1918; Левит, 2000; IM, 2002.

(Cît de surprizător – sau nu! – ar fi, Congresul III al ţăranilor din Republica Democratică Moldovenească (18 – 19.01.1918) – eveniment cutremurător, care a arătat în toată goliciunea sa cruzimea sălbatică a ocupanţilor romîni, minciunăria şi fariseismul politicienilor şi istoricilor romîni – cîntăreşti ai «unirii», este trecut sub tăcere de Şt.Ciobanu, martor şi contemporan al proceselor (în Unirea. Studiu şi documente), de P.Cazacu, martor şi contemporan al celor întîmplate (în monografia Moldova dintre Prut şi Nistru. 1812 – 1918), de I.Ţurcanu (în culegerea Unirea Basarabiei cu Romînia. 1918, reproducînd fragmente din manuscrise apărute monografic ulterior sub altă semnătură)).

1918 ianuarie 19. - Congresul ţăranilor din volostea Căzăneşti a discutat chestiunea Cu privire la năvălirea armatelor romîne şi a hotărît: «să nu se supună puterii lor». - За власть советскую...; Левит, 2000.

1918 ianuarie 19. - Adunarea la Bender a delegaţilor Congresului III gubernial al ţăranilor, care, din cauza năvălirii romînilor, n-au putut pleca la Chişinău.

Aflînd că la Chişinău şi în localităţile ocupate de romîni, s-a întrodus pedeapsa cu moartea, că sînt arestaţi şi băgaţi în închisoare activiştii politici, că Sfatul Ţării a primit cu pompă pe ocupanţii romîni, participanţii la adunare au osîndit acest act de trădare. - Голос революции, 24.01.1918; Левит, 2000.

1918 ianuarie - februarie... - P.Cazacu: «În foarte scurt timp armata romînă A OCUPAT ÎNTREAGA BASARABIE, fără nici o rezistenţă, fără nici o manifestaţie ostilă a localnicilor...» - Cazacu.

Să vedem...

Vasile STATI