Conferință de presă a deputaților fracțiunii PPDA Igor Munteanu, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, și vicespeakerului Alexandru Slusari

În urma articolelor cu rezonanță din presa de investigație, dar și a multor plîngeri din partea producătorilor și exportatorilor de nuci, Comisia economie, buget și finanțe a realizat propria investigație care a descoperit un șir de grave încălcări ale legislației și anume: acțiuni concertate ale structurilor de stat, scheme frauduloase, falsuri, contrabandă, evaziune fiscală și distrugerea concurenței pe piața exportatorilor de nuci în urma implicării guvernului Filip.

Pînă în 2016, afacerile cu miez de nucă erau de succes. Exporturile funcționau stabil. Plantațiile de nuci erau atractive. Veniturile creșteau progresiv. Republica Moldova deține cca 6% din piața mondială a nucilor și face parte din organizația mondială de profil INC. Exorturile RM sînt orientate în special către statele UE (Franța, Germania, Italia).

În 2016, exporturile din Republica Moldova au scăzut abrupt față de 2014-2015 cu cca 35% sau cu 110 mln euro, iar prețurile de achiziție s-au prăbușit cu 50%. Această criză acută pe piața miezului de nucă a produs multe efecte în special pentru exportatori, dar și pentru o largă masă de oameni cu venituri mici.

În urma audierilor și a studierii informației și a dosarelor structurilor specializate, Comisia economie, buget și finanțe a decis să informeze cetățenii privind concluziile acestei anchete.

Criza pe piața nucilor a început în decembrie 2016, atunci cînd anumiți oficiali ai guvernului Filip a revendicat o parte mai mare din piață pentru companiile afiliate. Ca pivot de atac, Guvernul Filip a inițiat un grup de lucru sau comisie, care a întreprins o serie de măsuri sub pretextul identificării unor restituiri nejustificate de TVA, evaziune fiscală, falsuri în Actele de achiziții și contrabandă cu nuci.

Deși autoritățile sesizate nu au confirmat existența unei Comisii, la care fac referință companile din acest domeniu, SIS a informat CEB că au solicitat crearea unei comisii, dar au fost refuzați în 2016, iar ulterior de acest caz s-a ocupat în special Procuratura, PCCOCS și Vama, fără a implica mai departe și SIS cu MAI, ceea ce trezește niște bănuieli rezonabile asupra acestei cooperări, care seamănă astăzi, după atîția ani, mai mult cu o divizare a puterii de impunere.

În fapt, majoritatea instituțiilor investigate (Ministerul Finanțelor, SIS, Vama, MAI) au negat existența unei comisii speciale, dar au confirmat că s-au efectuat un număr de măsuri triplu față de perioadele anterioare. Astfel în perioada 2015-2019, SFS a efectuat 72 controale fiscale prin metoda verificare totală și tematică, din care în 33 cazuri au fost stabilite încălcări ale legislației, calculîndu-se în total taxe și impozite suplimentare în valoare de 8,4 mln lei, din care penalități 1,7 mln și sancțiuni 8,44 mln lei.

La rîndul său, și alte instituți, printre care și SIS, au întreprins acivități de urmărire a unor activități ilicite, în temei prin achiziționarea fictivă de nuci, adică neacoperite prin acte de proveniență, iar ulterior exportată ca producție autohtonă, dar și cazuri de restituire ilegală a TVA.

Președintele Comisiei, Igor Munteanu, a menționat: ”Constatăm astfel că cel mai des, companiile specializate în colectarea și exportul miezului de nucă au fost sancționate de fisc pentru că achiziționau loturi de nucă fără a completa acte de achiziție, iar în lipsa acestor acte, acuzația care li se aducea era de contrabandă sau evaziune fiscală.

Seria de controale inițiate de SFS, SIS, Poliția economică în 2016-2017 a blocat efectiv activitatea companiilor specializate în exporturile de nuci și a inlfuențat activitatea economică. În rezultatul acestor razii, organizate au fost sechestrate mii de tone de nuci, au fost reținute mai multe persoane, iar șocul acestor intervenții în forță a instituțiilor statului au produs un mare dezechilibru în piață, în rezultatul căreia multe companii s-au autolichidat.

Serviciul vamal ne-a raportat despre sechestrarea unei cantități de 5 tone de miez de nucă la vamă de la o companie ”X”, 5 tone - altă companie ”X”, 6,6 tone - o a treia companie ”X”, și 21 tone - a patra companie de export ”X”, toate acestea încheindu-se cu dosare penale, examinate și astăzi în instanța de judecată.

MAI ne-a raportat despre 10 cazuri de produse confiscate în baza hotărîrii de judecată, pînă la 1 tonă, de la persoane fizice, de către Direcția investigare a fraudelor economice și a Inspectoratului Național de Investigații al IGP”.

Astfel, SFS și SIS, Poliția economică și alte autorități de control cereau companiilor acte de achiziție pe care companiile respective nu le putea prezenta, iar în anumite cazuri, le prezentau, însă persoanele fizice care livraseră loturile de miez de nucă, refuzau să confirme livrarea, din diverse motive, ceea ce însemna pentru autorități un motiv de calificare a actelor perzentate de companii drept fictive sau de contrabandă.

Comisia consideră că acuzația de fals în acte de achiziții erau niște învinuiri tendențioase. Companiile aveau actele de achiziții cu semnătura vînzătorului, iar atunci cînd fiscul le declara false, în baza mărturiei vînzătorului, aceasta nu putea să fie automat considerată ca o dovadă suficientă pentru utilizarea sancțiunilor, pentru că vînzătorul putea să-și schimbe opinia sub influența altor factori decît ai celor invocați de fisc.

Intervenția SFS era discutabilă, pentru că oricum companiile achitau 2%, de la început, mai tîrziu 5% pentru orice achiziție de nuci, conform legii, ceea ce nu putea fi considerată evaziune. Și acuzația de contrabandă din Ucraina este discutabilă ca temei pentru impunera amenzilor în 2017 deoarece companiile achiziționau nuci de la persoane fizice, care nu erau obligate să demonstreze proveniența produsului, iar acesta nu afecta deloc bugetul de stat. Obligativitatea plății de 5% aparținea exclusiv agentului economic care-și plătea taxa la stat la achiziționarea oricărui lot de nuci.

Mai mult, atunci cînd exportatorii de nuci s-au confruntat cu această situație de criză (2017) au apărut imediat ”facilitatorii”, cei care se obligau să rezolve problemele apărute contra unei sume de bani.

Astfel, Comisia CEB a primit confirmări despre existența unor persoane și structuri care cereau neoficial 10.000 $ camion, cash, sau 0.5 cenți la 1 kg de miez de nucă exportat. Piața a fost lovită cu brutalitate de aceste taxe neoficiale, și de lipsa de previzibilitate pentru dezvoltarea afacerilor în domeniul miezului de nucă. Prețul de achiziționarea miezului de nucă a căzut de la 120/140 lei kg la 30 și 50 le kg. Exporturile au căzut în 2017 cu 35% față de volumul înregistrat în 2014.

Ceea ce s-a prezentat de către vechiul guvern Filip ca o acțiune legală contra evaziunii fiscale a urmărit o redistribuire a pieței. Au urmat încetinirea ritmului de creștere a producției achiziționate, prăbușirea prețului de achiziții de nuci și, în consecință, reformatarea pieței.

Au apărut imediat pierzători și cîștigători ai acestei interveții. Compania Monicol și-a triplat exporturile într-un singur an, de la 1,2 mii t la 3,8 mii t. După cum se știe, compania Monicol era afiliată prin rudenie cu PM Pavel Filip.

Însă, Monicol nu avea capacități de export ca să-i substituie efectiv pe toți concurenții lichidați ori marginalizați prin acțiunile concertate ale organelor, astfel încît planul de monopolizare a pieței de nuci a căzut în curînd, iar compania s-a trezit cu stocuri pe care nu le putea vinde pe piața externă.

Atunci cînd s-a văzut că doar Monicol nu poate monopoliza exporturile, influlencerii din guvernul Filip (sau din afara lui) au invitat companiile să revină la exporturi, oferindu-le garanții că vor putea activa mai departe, că vor fi închise dosarele penale deschise, punîndu-le o singură condiție: 0.5$ pt kg de nuci la export, cash, adică 10000$ pentru un TIR.

Monopolul asupra pieței de nuci nu este sustenabil și de acest lucru s-a convins și fostul guvern Filip. Firme avantajate de guvern nu au trecut testul la exporturi și din acest motiv, în 2017 au avut loc modificări de acte legislative și acțiuni de împăcare cu principalele companii care operau pe piață.

La 15 decembrie 2017, prin legea 288 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative au fost operate anumite modificări la Codul fiscal și legea nr.1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și I al Codului fiscal în ceea ce ține de administrarea veniturilor și achizițiilor specificate la art.20 lit Y și Y2 și art.90, prim alin. 3 din Codul fiscal.

Astfel, s-a legiferat că nu se supun verificării achizițiile efectuate de la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întrepirnzător și veniturile obținute de acestea din care a fost reținut și achitat la buget impozitul în conformitate cu art.90, alin 3 din Codul fiscal, veniturile și achizițiile specificate la art.20 lit y și y secund din Codul fiscal care corespund următoarelor condiții: achizițiile au fost efectuate în perioada de pînă la 31 decembrie, 2017 și veniturile obținute de persoanel fizice, cetățenii au fost obținute în perioada de pînă la 31 decembrie 2017, achizițiile efectuate care nu depășesc 300.000 lei cumulativ pe parcursul anului fiscal pentru fiecare persoană fizică.

”Notăm că plățile efectuate în adresa persoanelor fizice și impozitele reținute de către companiile exportatoare au crescut. Venitul calculat și îndreptat spre achitare a crescut de la 1,29 mln lei în 2015 la 456,6 mln lei în 2019. Impozitul pe venit reținut a scăzut însă – de la 25,9 mln în 2015 la 22,7 mln în 2019”, - a menționat Igor Munteanu.

Este clar că situația din 2019 este total diferită de anii în care guvernul încerca să captureze piața, să favorizeze companiile existente în piață prin avantaje, impunînd sancțiuni concurenților.

Actualul guvern nu mai restrînge activitatea economică pentru produsul miezului de nucă.

”În aceste condiții, cred că este timpul ca și companiile să facă un pas decisiv și să revină la prețul de achiziție din 2016, dinaintea crizei. Altminteri, am putea considera că aceste companii vor să mențină un preț extrem de mic printr-o înțelegere de cartel, ceea ce ar putea justifica intervenția Consiliului Concurenței pe acest domeniu, pe care noi ar trebui să-l ferim de orice intervenții abuzive. Exportatorii de nuci nu mai au de ce să se teamă și ar trebui să revină la prețurile corecte.

În calitatea mea de Președinte CEB cer exportatorilor de nuci să revină la practica normală de achiziții permise de lege, folosirea unui preț just pentru ca producătorii de nuci să nu-și mai taie plantațiile din disperare și lipsă de garanții privind roada din acest an, 2019.

Cer, de asemenea, tuturor organelor de control să curme orice fel de abuzuri, i.e. al grupurilor care se ocupau cu impozitarea neoficială, din numele partidului (PD) și a clientelei sale politico-oligarhice.

Au 48 ore la dispoziție pentru a reveni în albia legii și să curme orice abuzuri și impozitări neoficiale”, a conchis, Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Igor Munteanu.

Direcţia comunicare şi relaţii publice a Parlamentului RM