Criza locurilor de muncă din UE ne afectează şi pe noi

Moldovenii se întorc acasă

Spre sfîrşitul anului trecu, numărul moldovenilor care lucrează peste hotare s-a micşorat cu aproape 62 mii de persoane. Nici chiar criza mondială care a izbucnit în 2008 n-a determinat o asemenea revenire masivă a conaţionalilor noştri de la muncă din străinătate. Atunci s-au întors la casele lor puţin mai mult de 8 mii de persoane după ce au fost lipsite de posibilitatea de a cîştiga un ban departe de ţară.

 Specialiştii din statistică explica „fuga” moldovenilor din străinătate în primul rînd prin caracterul sezonier al fenomenului. Chipurile, aceste date reflectă starea de lucruri din ultimele zile ale anului, cînd migranţii noştri revin la familiile lor ca să petreacă împreună cu cei dragi sărbătorile de iarnă. O altă explicaţie ar fi, în opinia acestor experţi, că majoritatea celor plecaţi de la noi la munci peste hotare activează în agricultură, construcţii, domenii, care, lucru înţeles, pe timp de iarnă îşi restrîng frontul de lucru.

Chiar dacă se afirmă că, tradiţional, fiecare sfîrşit de an se caracterizează printr-o reducere a numărului de moldoveni care lucrează peste hotare, totuşi ar fi nimerit să ne întrebăm care sînt cauzele avalanşei de data aceasta. Fireşte, cei mai mulţi au revenit la baştină din ţările Europei. Pentru că actualul val al crizei, care a lovit statele Uniunii Europene,  a afectat în primul rînd pieţele de muncă ale acestor ţări. Este un efect direct al politicii de austeritate care a fost promovată cu insistenţă pe continent ce a ţintit, mai cu seamă, investiţiile în economie, inclusiv pentru crearea locurilor de muncă.

 Drept urmare, şomajul pe continent  a atins nu nivel record de aproape 12 procente. În unele ţări precum Spania, Portugalia a rămas fără loc de muncă mai bine de un sfert din populaţia ţării. Dar face să mai luăm vorba de urmările  ravagiilor acestui fenomen negativ din  statele periferice ale UE în condiţiile în care aproape fiecare al zecelea cetăţean al Franţei, una dintre cele mai mari puteri ale Europei, este şomer!

 Deci, în afară de  exporturi, piaţa muncii din Republica Moldova  este unul dintre domeniile economiei noastre cele mai zdruncinate de recesiunea ţărilor din zona euro. Va reuşi ţara noastră să facă faţă acestui şoc extern?   Dacă e să nu luăm după datele oficiale, apoi se poate da un răspuns afirmativ. Or, anul trecut, numărul şomerilor nu numai că nu a crescut, ci, dimpotrivă, a scăzut cu 4 mii de persoane. În aşa fel, rata şomajului, care exprimă raportul dintre numărul de şomeri şi populaţia bună de muncă a ţării, este de 5,9 procente, coborînd cu 0,3 la sută faţă de nivelul de anul precedent.

 Prin urmare, chiar în ciuda impactului negativ al problemelor Uniunii Europene asupra RM, se poate spune că starea de lucruri pe piaţa muncii a ţări este bună, echilibrată. Pentru că dacă privim spre continent, sau chiar peste ocean, situaţia privind locurile de muncă este cu mult mai rea. Am spus deja că rata şomajului în zona euro se ridică la 12 procente, iar în unele state chiar şi la 25-26 procente. Iar în SUA privesc îngustarea recentă a amplorii şomajului în ţară la 7,7 procente, cea mai mică dimensiune după izbucnirea crizei mondiale în 2008, ca pe un succes de răsunet.

Unicul sector al economiei noastre în care s-a înregistrat o reducere a numărului de lucrători este cel agricol. Poate şi din cauza condiţiilor vitrege ale naturii care a influenţat nefast desfăşurarea activităţilor din domeniul dat. Dar această deficienţă este compensată cu vîrf şi îndesat prin creşterea locurilor de muncă în alte ramuri ale economiei. Bunăoară, numărul angajaţilor din industrie a  sporit cu peste 13 procente. Au continuat să crească şi angajările de personal în sfera construcţiilor. Dacă în 2011, pe şantierele ţării lucrau mai puţin de 6 procente din forţa de muncă a ţării, atunci, anul trecut, ponderea acestora a sărit peste 7 la sută.

Neîndoios, domeniul încăpător pentru forţa de muncă a ţării, dar şi cel dominant pe piaţa muncii, este sectorul serviciilor. În reţeaua de comerţ şi în întreprinderile de prestare a serviciilor lucrează mai bine de jumătate, 58,8 procente, din populaţia aptă de muncă  de la noi. Doar anul trecut în aceste sfere şi-au găsit un loc de muncă aproape 27 mii de persoane. Dar, probabil, este şi mai important faptul extinderii numărului de lucrători în întreprinderile private cu aproape 5 procente. Astfel, va scădea povara asupra bugetului de stat, deoarece se va cheltui mai puţin pentru salarizarea angajaţilor din unităţile publice, şi în acelaşi timp, se va putea vorbi de majorări substanţiale ale retribuţiilor celor care activează în sectorul de stat.

Vlad LOGHIN