Rusia merge pe urma Greciei

Ceea ce se întîmplă în ultimul timp cu economia din Rusia nu poate să ne lase indiferenţi. Deoarece, după ce Uniunea  Europeană de mai bine de şase trimestre se află în recesiune,  doar piaţa de la Răsărit ne mai salvează exporturile noastre. Numai în primele trei luni ale anului curent fluxul de mărfuri moldoveneşti cu destinaţia Rusia s-a extins cu aproape un sfert faţă de anul trecut. Intrarea celei mai puternice economii din CSI în recesiune ar însemna o catastrofă şi pentru economia noastră. Cît de real este acest scenariu?

Bunăoară, renumita publicaţie londoneză The Financial Times se întreba nu demult dacă nu cumva pe Federaţia Rusă o aşteaptă aceiaşi soartă ca şi pe Grecia. Drept motiv de îngrijorare serveşte un articol înserat de aceasta, al cărui autor, de altminteri un economist rus, Ivan Ciakarov, reprezentant al băncii „Renaissance Capital” cu oficiul în Moscova, în care se afirmă  că Rusia ar putea  ajunge în situaţia complicată a Greciei. Se avansează ideea că această ţară a nimerit în aşa-zisa  capcană a venitului mediu şi că administraţia de la Kremlin va aplica modelul grecesc bazat pe  principiul ”împrumută şi cheltuieşte”.

 Se afirmă că cel mai lent ritm de creştere de după izbucnirea crizei financiare mondiale din 2008, de 1,6 la sută, înregistrat de economia de la Răsărit în trimestrul I este determinat de volumul mic de investiţii, scăderea capacităţii de cumpărare a populaţiei, recesiunea din zona euro şi de ghinionul cu Cipru, din care cauză au avut de suferit mulţi investitori ruşi.

Însă autorul articolului din The Financial Times nu este acord cu aceste explicaţii. De altfel ca şi Serghei Guriev, conducătorul Şcolii Economice din Rusia, care este părere că problemele economiei ruseşti pornesc de la nivelul înalt de corupţie, de la mediul investiţional defectuos, Ivan Ciakarov consideră că dacă ar fi valabile doar aceste explicaţii - lipsa investiţiilor, recesiunea din UE, scăderea capacităţii de cumpărare a populaţiei, atunci, odată cu îmbunătăţirea condiţiilor externe, s-ar produce o refacere imediată a economiei ruseşti. Ceea ce este exclus, parează expertul  de la Moscova. El presupune că Rusia se va confrunta cu o problemă mult mai gravă şi anume capcana venitului mediu.

Referindu-se la o analiză a Biroului Naţional de Investigaţii Economice, dînsul caută să demonstreze că impactul acestui pericol, care paşte economiile ţărilor în curs de dezvoltare ce  ating plafonul de creştere, se va resimţi cînd Produsul Intern Brut(PIB) al ţării pe cap de locuitor  se va ridica la 16 016 dolari SUA. Or, datele cercetătorilor arată că toate ţările, care au nimerit în această cursă, au înregistrat o încetinire  a ritmului de creştere de aproape 62 procente pe o perioadă de 7 ani de pînă a ajunge în capcană şi încă pe atîţia după traversarea acesteia.

Evoluţia economiei ruseşti confirmă aceste observaţii. Ea a atins în aceşti şapte ani pînă a nimeri în capcana venitului mediu o creştere medie anuală de 4,3 procente. Ar fi de precizat, spune Ivan Ciakarov,  că acest indice s-a dovedit diminuat şi din cauza declinului economic robust din 2009. Aşa că pentru determinarea ritmului mediu de creştere economică poate fi folosită cifra de 4,5 procente. Însă, încetinirea ritmului de creştere a PIB-ului în asemenea proporţii, conform calculelor unor economişti renumiţi din lume, va coborî indicatorul mediu al creşterii economice anuale pînă la 1,6 procente, ceea ce corespunde nivelului de creştere a Produsului Intern Brut înregistrat deja de Rusia în primele trei luni ale anului curent.

Aceste perspective trebuie să-i îngrozească pe ruşi, avertizează Ciakarov. Mai grav, accentuează acesta, Rusia se află într-o situaţie mai complicată decît ceilalţi parteneri din grupul BRICS, în care mai intră Brazilia, India, China şi Africa de Sud, care reprezintă cele mai avansate economii din statele în curs de dezvoltare. Spre deosebire de celelalte ţări ale grupului, Rusia are o mare problemă cu situaţia demografică, încît nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor în următorii ani va creşte mai repede decît mărimea absolută a PIB-ului.

Totuşi, expertul rus se aşteaptă ca în următorii zece ani creşterea anuală a PIB-ului pe cap de locuitor să fie de 1,9 la sută, ceea ce este cu mult mai puţin faţă de 5 procent, cît s-a înregistrat în deceniul trecut. Tocmai o asemenea perspectivă nedorită, presupune Ivan Ciakarov, ar putea determina actuala administraţie de la Kremlin, de dragul menţinerii ei la putere, să mărească datoria de stat. Or, după cum el sugerează, anume astfel au procedat principalele formaţiuni politice din Grecia, care s-au schimbat una pe alta la cîrma ţării din 1980 pînă în 2010. De aceea, economistul de la Moscova, avertizează că, avînd în vedere  intenţia guvernului rus de a tăia din pensii şi de a renunţa la unele reforme, ce ar feri ţara de capcana venitului mediu, Rusia  s-ar putea pomeni într-o criză economică ca şi Grecia.

Vlad LOGHIN