UE se confruntă cu cel mai scăzut nivel de încredere de la crearea ei

Declinul economic din zona euro provoacă dezamăgire, disperare. Potrivit ultimele date ale Eurobarometrului, scrie presa de pe continent, europenii, loviţi de criză, nu mai au încredere în Uniunea Europeană. Deşi, moneda euro a fost salvată, după decizia politică clară din anul trecut a liderilor europeni, care a pus capăt speculaţiilor referitoare la viitorul monedei comune, totuşi rezultatele ultimelor alegeri parlamentare din Italia vorbesc de o slăbiciune politică din Europa şi de o criză de legitimitate a Uniunii Europene.

În afară de cifrele Eurobarometrului, sondajul de opinie realizat semestrial de către Comisia Europeană demonstrează foarte clar cît de mult a scăzut încrederea cetăţenilor în Uniunea Europeană. De exemplu, dacă în Spania, încrederea “netă” în UE, indiciu ce reflectă procentajul celor care nu au încredere faţă de cei care au încredere era în 2007, înainte de criza mondială, măsura 42 de puncte, adică 65 procente aveau încredere faţă de 23 procente care nu aveau, astăzi, situaţia s-a schimbat radical, dovedind o neîncredere netă de 52 de puncte. Ceea ce înseamnă că 72 procente din populaţia ţării nu are încredere faţă de doar 20 procente care au încredere în UE. Se vorbeşte de o prăbuşire spectaculoasă a încrederii faţă de zona euro. La fel, remarcă jurnaliştii de pe continent, în ţări precum Irlanda, Portugalia, Irlanda, Cipru, UE este văzută cu o neîncredere tot atît de copleşitoare ca cea din Spania.

Mai grav, această stare de dezamăgire faţă de Uniunea Europeană se face resimţită nu doar în state care au căzut în groapa datoriilor, ci şi în ţări care acordă credite, au o situaţie financiară mai bună: Germania, Austria, Franţa, Olanda sau Finlanda. Nici locuitorii acestor state nu mai au încredere în UE. Mai mult ca atît,este tratată cu suspiciune nu doar UE, ci şi anumite ţări care fac parte din această comunitate de state, precum şi cetăţeni lor. Astfel, în ţările mai puternice, deoarece nu există creştere economică, tronează senzaţia dominantă precum că statele din sudul continentului reprezintă o povară care absoarbe puţinele resurse şi încetineşte progresul lor.

Prin urmare, Uniunea Europeană se află în faţa unei crize de legitimitate. Or, în mediul european, nivelul încrederii este dependent de performanţa economică. Creşterea economică aduce mai mult sprijin popular pentru integrarea europeană, şi viceversa. De aceea, rezerva de legitimitate a sistemului, corelată aproape în mod exclusiv cu succesele economice, se dovedeşte firavă şi este pe cale de a se evapora în situaţii dificile, precum în prezent. Politicile de austeritate promovate de guvernele ţărilor UE nu au condus la creştere economică, nu au creat locuri de muncă şi nu au cum să se bucure de sprijinul cetăţenilor acestor state.

Bîntuită de aceste stări de nemulţumire şi neîncredere, mass-media europeană crede că UE trebuie să realizeze o integrare politică şi economică absolută. Or, chiar dacă moneda euro a fost salvată, răsună avertizarea că aceasta nu va supravieţui pe termen lung fără o uniune bancară, care să includă mecanisme de soluţionare a crizei şi garanţii de depozite paneuropene. Lucru imposibil de realizat fără un buget comun, fără o datorie comună, fără o coordonare mult mai eficientă a politicilor economice.

Tocmai pentru adoptarea unor asemenea decizii, sînt de părere experţii europeni, este nevoie exact de ceea ce îi lipseşte Europei astăzi: încrederea cetăţenilor în UE şi încrederea reciprocă dintre ei. Pentru ca Europa să funcţioneze, condiţionează aceştia, locuitorii statelor UE trebuie să accepte ca instituţiilor europene să fie dotate cu instrumentele financiare adecvate şi, în acelaşi timp să legitimeze din punct de vedere democratic guverne eficiente.

Dincolo de această premisă, este necesar, pentru recuperarea încrederii pierdute în UE, ca cetăţeanul german să sprijine cu impozitele sale depozitele unui spaniol care face economii, iar impozitele unui cetăţean spaniol să le susţină pe cele ale unui grec sau portughez. Dacă pînă în iunie 2014, cînd vor avea loc alegerile parlamentare europene, nu se va reinstala încrederea cetăţenilor în UE, conchide presa de pe continent, atunci surpriza ar putea fi destul de neplăcută.

Vlad LOGHIN