Puţin peste 20% dintre români urmăresc în fiecare an ceremoniile dedicate Zilei Naţionale în mass media, arată „Barometrul de Consum Cultural 2017” lansat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Informare Culturală, în timp ce pentru 55% Centenarul nu înseamnă mare lucru.

Studiul dedică un capitol special preferinţelor culturale pe care le au românii atunci cînd e vorba despre evenimentele comemorative ori de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri. Alături de capitolele dedicate comunităţilor de consum cultural, consumului cultural non-public, consumului de internet şi culturii digitale în general, studiul intitulat în acest an „Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: identitate, patrimoniu şi practici culturale” încearcă să surprindă variaţiile din cîmpul de valori, nevoi, aşteptări şi comportamente ce se manifestă în România, scrie Mediafax.

Atunci cînd vine vorba despre grupul cu care se identifică românii, 65% dintre aceştia declară că preferă să se raporteze în primul rînd la nivelul local, al comunei sau al oraşului în care locuiesc, nivelul naţional fiind considerat relevant abia în al treilea rînd de 40% dintre participanţii la chestionar. Asta în timp ce jumătate dintre români consideră că se simt identificaţi la nivel judeţean ca opţiune secundară. Doar la nivelul Municipiului Bucureşti cifrele arată că participanţii la chestionar se orientează mai ales spre identificarea naţională. Chiar dacă procentul celor care declară că urmăresc în fiecare an manifestările dedicate Zilei Naţionale a României este de 22% în mediul rural şi de 21% în mediul urban, 40% din românii de la ţară şi 36% dintre orăşeni spun că ar urmări manifestările aproape în fiecare an.

Mai mult de jumătate (55%) dintre românii întrebaţi care este primul lucru care le vine în minte atunci cînd aud expresia Centenarul Marii Uniri fie nu ştiu ce să spună (47%), fie preferă să nu răspundă (8%). De altfel Centenarul şi Anul European al Patrimoniului au fost temele cele mai importante ale cercetării. Atît patrimoniul cultural material cît şi cel imaterial suferă de lipsa de interes din partea publicului, cu toate că îi este recunoscut rolul de impulsionare economică în colectivitate.

„Alţii au ales să spună cinstit că nu ştiu nimic despre subiect. Aproape jumătate.”, se arată în introducerea studiului, semnată de Carmen Croitoru şi Anda Becuţ Marinescu.