Cine vrea să realizeze ceva, caută mijloace…

Pare să fie depăşită de timp moda întrecerii între colective fie şi nesocialiste. Oricum, competiţia nedeclarată pentru a îmbunătăţi situaţia în unităţile cooperaţiei de consum, s-a transformat, evident, într-o muncă permanentă de renovare, în primul rînd a localurilor, magazinelor din spaţiul rural, dotarea lor cu utilaj tehnologic modern si extinderea spectrului sortimental de produse alimentare şi mărfuri industriale.

Începînd cu anii 2006-2007, au fost reamenajate mai mult de 500 unităţi comerciale şi de alimentaţie publică ale sistemului cooperatist. Se face şi pentru a crea concurenţă dură puzderiei de magazinaşe şi baruri particulare, care nu strălucesc la capitolele achitări impozite, calitatea produselor şi manipularea preţurilor, nemaivorbind de cultura deservirii. Şi nu e de mirare că magazinele cooperatiste modernizate de tipul ,,CoopPrim” şi ,,CoopPlus” se bucură acum de susţinută popularitate în satele noastre. Multe dintre acestea chiar depăşesc vînzările lunare de 100.000 lei, unele mărfuri industriale ( frigidere, maşini de spălat, mobilă, instrumente, materiale de construcţii etc.) fiind realizate la comanda cetăţenilor.

Ceea ce a obţinut valoros pînă în prezent Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum (Moldcoop) este stabilitatea, extinderea şi creşterea continuă a indicilor pe toate poziţiile (producere, vînzări cu amănuntul, angro, servicii în alimentaţia publică, achiziţii, etc.), purtînd mereu grija cadrelor experimentate. La moment sistemul cooperaţiei de consum din ţară întruneşte 172 agenţi economici (cooperative), cu un efectiv de circa 6000 angajaţi.

Prilej pentru a face bilanţul pe prima jumătate de an ( program realizat în proporţii de 107-110%) a fost organizarea recentă a unui seminar în deplasare, avînd ca obiectiv şi marcarea Zilei internaţionale a cooperaţiei, dar şi împlinirea a 145 de ani de la fondarea primei societăţi de consum ,,Sberejenie” în or. Chişinău (1868). S-a făcut de asemenea referire la prima cooperativă din raionul Anenii Noi – cea din satul Mereni, înfiinţată în 1908.

Participanţii la întrunirea găzduită de Universalcoop Anenii Noi, în majoritate preşedinţi de cooperative, dar şi colaboratori ai aparatului central Moldcoop, au vizitat unităţile comercial – cooperatiste din satele Gura Bîcului şi Şerpeni, convingîndu-se de buna lor prestanţă, de popularitatea lor în aceste localităţi. Preşedintele Biroului executiv Moldcoop dl Vasile Carauş a menţionat cu această ocazie că exemplul Universalcoop-ului Anenii Noi merită să fie preluat de acei conducători care nu prea au ce arăta în cadrul unor asemenea seminare. Am constatat nu o singură dată că la Anenii Noi se munceşte neîntrerupt pentru a menţine ritmul reînnoirilor, pentru a îmbunătăţi deservirea comercial-cooperatistă la sat. Aici s-a mers pe calea selectării şi instruirii cadrelor, toţi sînt la locul lor, inclusiv neobositul preşedinte Nicolae Meleca. Nu exagerez deloc dacă spun că în sistemul Universalcoop-ului lucrează foarte buni vînzători, persoane dedate profesiei, oameni binevoitori, corecţi şi oneşti, bine cunoscuţi şi stimaţi în satele lor. Ne vom convinge pe parcurs că şi în alimentaţia publică bucătarii sînt bucătari, chelnerii chelneri – toţi stăpîni pe situaţie, cu anumite responsabilităţi, iar preşedintele are încredere în toate aceste cadre.

Dl Carauş a menţionat cu regret faptul că în cea de-a doua cooperativă din raion (Mereni) lucrurile merg mult mai prost şi şi-a exprimat opinia în privinţa aderării acesteia la Universalcoop. Dlui Paraschiv (preşedinte) îi este foarte greu să redreseze situaţia de la Mereni.

În altă ordine de idei preşedintele Moldcoop-ului a recomandat conducătorilor cooperativelor din raioane să conlucreze cu primăriile, să găsească limbaj comun în stabilirea taxei pentru amplasarea unităţilor comerciale, căci se urmăreşte un interes comun – deservirea populaţiei.

Iată ce ne-a declarat, la solicitare, dl Haralampie Chirilov, preşedintele Ucoop Ungheni, membru al Biroului executiv Moldcoop:

-          Ca şi toţi agenţii economici, cooperativele depind de povara fiscală, instituită de guvernare. În prezent ea este foarte apăsătoare. În 2008 impozitul pe venit (32%) a fost anulat, creîndu-ne posibilitatea să direcţionăm surse financiare spre renovarea, reutilarea unităţilor de producere, de comerţ, adică puteam face investiţii chiar şi în sume de un milion. Acum taxele locale depind de relaţiile cu primarul, cu consilierii, deoarece nu există o plafonare a acestor taxe. Agentului i se poate pune o taxă pentru amplasare, să zicem, de 7-8 mii lei şi magazinul falimentează, se închide, iar sătenii rămîn fără unitate de comerţ.

-          Sistemul cooperatist dispune de o reţea de pregătire a cadrelor…

-          Într-adevăr, Şcoala cooperatistă din Soroca, Colegiul cooperatist şi Universitatea cooperatist – comercială din Moldova, îşi fac misiunea, dar nu toţi absolvenţii se angajează în cooperaţia de consum – este mult prea mic salariul. Tinerii vor dintr-o dată măcar 5-6 mii lei, argumentînd că au făcut studii pe contract. Înţelegem prea bine aspiraţiile lor, dar posibilităţile sînt altele. Plus la toate, începutul de carieră presupune sprijin şi îndrumare din partea colegilor, acumularea experienţei şi încrederii pe măsură. Adică să lucreze învăţînd… Oricum, tineretul va promova progresul, avînd o altă mentalitate, şi trebuie să găsim modalităţi de convingere, una dintre acestea fiind orientarea profesională. Încă din şcoală trebuie să se ştie ce reprezintă cooperaţia de consum, cum a supravieţuit şi prosperat ca organizaţie privată, susţinută prin contribuţia membrilor cotaşi.

Mulţumind dlui Chirilov pentru cele relatate, avînd experienţă de 30 de ani la cîrma Ucoop-ului, ne-am adresat unuia dintre cei mai tineri conducători ai unităţilor cooperatiste dl Andrei Andrieş, directorul Combinatului de producere şi reclamă a Moldcoop-ului, absolvent al facultăţii marketing şi merceologie a UCC:

-          Actualmente în cooperaţia de consum se pune accent deosebit pe calitate, pe promovarea luxului în deservire şi în acest sens vă întreb dacă în sistem exista o simplă întrecere pentru mai mult, mai bun şi mai luxos sau este vorba de o concurenţă?

-          Cred că e mai degrabă o luptă pentru calitate, iar concurenţa se face numai faţă de comerţul particular. Colectivul nostru întruneşte 20 persoane, fabricăm la comandă articole din lemn, metal şi produse de publicitate. Calitatea şi operativitatea ne-a făcut faimă bună în faţa companiilor din domeniu. Aici e vorba de concurenţă…

Revenind la găzdaşii seminarului, vom menţiona că administraţia publică locală conlucrează eficient cu Universalcoop-ul, iar succesele obţinute în renovarea şi reutilarea unităţilor de comerţ, prestarea serviciilor de calitate în alimentaţia publică se datorează acestei bune înţelegeri. La seminar dl Vladimir Vîzdoagă, preşedintele raionului Anenii Noi, a declarat că ponderea cooperaţiei de consum s-a soldat în 2012 cu 453 mln lei, ceea ce constituie circa 25% din structura produsului intern brut al raionului. Raionul Anenii Noi este lider în producerea cărnii, datorită restabilirii sectorului zootehnic. 42% din volumul de carne produs în republică este de marca fermelor şi complexelor din partea locului, iar în raion funcţionează acum 14 întreprinderi de prelucrare a cărnii…

Aşadar, participanţii la seminarul de la Anenii Noi au acumulat informaţia necesară şi utilă pentru meditaţii, iar momentul de revelaţie sufletească a fost popasul la Complexul memorial ,,Capul de pod Şerpeni”. Puţini au cunoscut pînă acum că unul din iniţiatorii de a edifica acest monument unicat este dl Alexandru Snegur, fost primar la Speia, actualmente pensionar şi membru al Consiliului de administraţie Moldcoop.

Andrei FETESCU