CIUDĂŢENIILE ECONOMIEI MOLDOVENEŞTI

Cu o roadă record, hrana este mai scumpă ca în anii cei răi

Autor: Vlad LOGHIN

Ceea ce se întîmplă pe pieţele noastre nicicum nu se potriveşte cu unul dintre principiile de bază ale economiei de piaţă, care reprezintă şi unul dintre marele avantaje ale acestui tip de economie: cu cît este mai multă marfă, cu atît preţurile sînt mai mici. Cu toate că roada la nivelul ţării a crescut cu aproape 40 procente, preţurile la produsele alimentare nu că nu au dat în jos, ci, dimpotrivă, au sărit în sus mai dihai ca anul trecut, cînd s-a simţit deficitul de produse alimentare după secetosul 2012, fiind principalul factor al inflaţiei ridicate care şochează populaţia ţării noastre.

Mărfurile alimentare în prima lună a anului curent, potrivit datelor statistice oficiale, s-au scumpit cu 7,3 procente. Pentru comparaţie, acum un an, după o secetă cumplită, preţurile la produsele alimentare s-au majorat doar cu 6,7 procente. În condiţiile, în care recolta globală de struguri a crescut cu peste 20 procente, în luna ianuarie, curent, poama se vinde pe pieţele noastre cu 10 procente mau scump. Roada de legume a fost mai mare cu aproape 30 procente, însă zarzavaturile s-au vîndut la început de acest an cu 10 procente mai scump. De exemplu, un kilogram de ceapă uscată costă cu aproape 23 procente mai mult. Pentru un kilogram de varză trebuie să dai cu aproape 17 procente mai mulţi bani decît cu un an în urmă. Chiar şi pîinea s-a scumpit cu aproape 3 procente. Aceasta după ce tot ne-am lăudat că am strîns o recoltă de grîu de 2 ori mai mare faţă de anul precedent!

Ar mai fi de acceptat, de înţeles aceste scumpiri exagerate ale produselor alimentare, dacă ţăranii noştri, ca să-şi compenseze pierderile provocare de arşiţele dogoritoare din 2012, ar fi ridicat într-o anumită măsură preţul muncii lor. Dar, tocmai că, după cum vorbesc datele statistice oficiale, preţurile la marfa lor a scăzut cu peste 15 procente. Bunăoară, grîul a fost vîndut de către aceştia cu aproape 20 procente mai ieftin faţă de anul precedent, strugurii, cu 16,5 procente mai puţin, fructele, cu 17,2 procente, legumele, cu 3,4 procente mai ieftin. S-au micşorat cu aproape 14 procente şi preţurile la ouă, iar la carne, cam cu 5 procente. Doar preţurile de vînzare la cartofii au crescut de aproape 2ori şi la lapte, cu 5,5 procente.

Atunci, de ce, în situaţia în care avem o roadă mai mare şi costul acesteia este mai mic, trebuie să plătim mai mult cînd mergem la piaţă. Cine huzureşte pe seama muncii ţăranilor noştri, se îmbogăţeşte din contul buzunarelor noastre? Nimeni altcineva decît comercianţii din pieţele noastre. Bineînţeles, nu-i am în vedere pe sărmanii vînzători care stau în frig, în ploaie, vînt şi ninsoare, la tarabele din pieţe, ci pe indivizii care cumpără munca ţăranilor noştri la preţuri mici, dar ne-o dau de cîteva ori mai scumpă.

De ce comercianţii, care cumpără marfa de la agricultorii autohtoni, au ridicat atît de mult preţurile la produsele alimentare în acest început de an? Într-un fel, au şi ei un motiv de scuze: deprecierea leului moldovenesc în raport cu principalele valute internaţionale, euro şi dolarul american. Preocupaţi ca nu cumva veniturile lor, obţinute din comercializarea produselor agricole, achiziţionate în cantităţi mari de la ţăranii moldoveni, să nu se devalorizeze faţă de cele mai importante monede din lume, aceştia stabilesc preţurile pe piaţă orientîndu-se la ratele de schimb valutar. Orice cădere a leului moldovenesc servesc pentru ei un pretext pentru ridicarea preţurilor pe pieţe.

Observ că şi în alte ţări, urmare a prăbuşirii valutelor naţionale, sar în sus preţurile, ca bunăoară în Rusia. Dar, în aceste state, spre deosebire de Republica Moldova, scumpirile se produc cu precădere la mărfurile de import, sînt obiective, forţate de deprecierea banilor din partea locului. Pe cînd, la noi, este vorba mai mult de un moft, este o speculaţie axată pe ieftinirea leului. Or, devalorizarea acestuia poarte un caracter temporar, este dictată de conjunctura internaţională. De unde rezultă că aceşti barosan, care manipulează preţurile pe pieţele ţării, nu au de ce să-şi facă griji de veniturile lor din perspectiva următoarelor luni. Pentru că, leul moldovenesc se va echilibra în raport cu euro, cu dolarul şi respectivii inşi nu vor avea cum să piardă din valoarea capitalului lor. În timp, ce banii plătiţi de noi în plus ca urmare a scumpirilor lor nu vor fi recuperaţi niciodată. Şi apoi, după ce se va echilibra leul, este greu de presupus că indivizii cu pricina vor reveni la preţurile de pînă la devalorizarea valutei noastre.

Că anume devalorizarea leului moldovenesc este pretextul scumpirilor din prima lună a anului ne-o dovedeşte şi creşterea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 4,6 procente, sau cu 0,7 la sută mai mult decît acum un an. Să zicem, s-a declarat oficial că importatorilor şi comercianţilor de medicamente li s-a permis să majoreze preţurile la mărfurile lor de îndată ce s-a constatat primele deprecieri ale leului moldovenesc. În consecinţă, în prima lună a anului farmaciile au recurs la scumpiri de aproape 5 procente. Cam în aceiaşi măsură au crescut preţurile şi la îmbrăcăminte, încălţăminte.

Doar în sfera serviciilor scumpirile au fost sub nivelul anului trecut, 2,7 procente, în ianuarie,curent, faţă de 2,9 procente, prima lună a lui 2013. Chiar dacă pe anumite segmente ale acestui domeniu, precum transportul, s-au făcut majorări de aproape 16 procente, care afectează în mod simţitor veniturile noastre. Declanşarea scumpirilor este oprită de stabilitatea tarifelor la gaze naturale, la căldură, la energie energetică. Preţurile mondiale la petrol la gaze sînt în cădere, astfel încît nici devalorizarea valutei noastre naţionale nu poate determina majorarea costurilor la resursele energetice aduse de peste hotare, ceea ce ne favorizează pe noi, consumatorii.

Încotro se vor îndrepta preţurile în următoarele luni? Administraţia Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), care este principala instituţie din ţară responsabilă de stabilitatea preţurilor, prevesteşte că în primele două trimestre ale anului inflaţia va creşte uşor, după care va da în jos. Principalul factor care va împinge preţurile în sus va fi scumpirea produselor alimentare. Dorin Drăguţanu, Guvernatorul BNM, explică precum că este un fenomen sezonier, tradiţional. Chipurile, agricultura în această perioadă dă mai puţină producţie. Argumentul dumisale nu prea este posibil de digerat. De ce trebuie să fie hrana mai scumpă faţă de anul trecut, dacă ne tot ne lăudăm că rezervele de produse agricole depozitate sînt cu mult mai mari? Plus că şi preţurile stabilite de producătorii agricultori sînt mai mici.