Poliţiştii somează, nu şi politicienii care, reciproc, se invită la negocieri

Poziţionările Blocului ACUM de după anunţarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 Februarie denotă un amatorism specific strict aventurierilor politici „de unică folosinţă electorală”. Tradiţional, aşa cum se întîmplă în toată lumea democrată şi, fireşte, civilizată sub aspectul culturii politice, partidul care dobîndeşte cele mai multe mandate parlamentare invită la consultări pentru crearea unei majorităţi parlamentare şi a unui Guvern formaţiunile politice cu care crede că pot conlucra pentru a guverna eficient ţara, spre binele cetăţenilor. În spiritul acestor tradiţii democratice, Partidul Socialiştilor, cîştigător majoritar al alegerilor parlamentare, a lansat oferte de negocieri Blocului ACUM, constituit din PPDA şi PAS, în perspectiva constituirii unei majorităţi parlamentare şi a unui Guvern funcţional. Prin această ofertă, PSRM a transmis Blocului ACUM şi societăţii, în general, că au un inamic politic comun – actuala guvernare.

Precaritatea culturii politice, a artei negocierii şi a compromisului nu-şi putea arăta colţii decît printre scrîşnetele ultimative împroşcate de către Andrei Năstase şi Maia Sandu. Avînd calitate de subordonare politică în raport cu numărul de mandate obţinute în Parlament, Năstase şi Sandu nu răspund invitaţiilor la negocieri cu PSRM, ci somează acest partid să voteze pentru ei cîteva iniţiative legislative în condiţii ori poziţionări la fel de ilegale ca şi cele împotriva cărora pretind că luptă, cele ale actualei guvernări, adică fără constituirea funcţională a conducerii Parlamentului, a Comisiilor acestuia şi a Guvernului.

Aroganţa cu care Năstase şi Sandu pun condiţii şi dau ultimatumuri socialiştilor pare să sugereze că ar avea cine ştie ce descendenţe nobiliare, nicidecum provenienţe rurale moldoveneşti. Alta-i că soarta le-a surîs şi au parvenit, dar asta nu-i o scuză că nu şi-au continuat lecturile în materie de politologie în clipa în care le-a intrat în cap sau le-a fost băgată în cap ideea că pot fi şi „lideri politici responsabili faţă de alegători”. Ăştia-s ca „răposatul politic” Ghimpu, dar nu-şi dau seama!

Pentru că nu vreau să mă repet, nu voi insista asupra lipsei de cultură politică, a ignoranţei privitoare la arta negocierii şi a compromisului în cazurile lui Năstase şi Sandu, vă invit doar să le analizaţi absurditatea cu care ei somează, nu negociază. Printr-o astfel de poziţionare, ei se autoexclud din convenţionalitatea, ca să-i zicem şi aşa, supravieţuirii ori responsabilităţii politice. Există, credeţi-mă, şi calificativele de „derbedei politici” şi „trimişi să facă politică” în scopuri bine determinate. Da, recunosc că şi asta este o aluzie tranşantă pînă în clipa în care nu pot fi contrazis de fapte!

Năstase şi Sandu spun că nu au încredere în socialişti pentru că ar putea să-i „trădeze” şi să se alieze ulterior cu PDM. Aberaţia acestei suspiciuni a fost deja demonstrată de PSRM prin poziţiile expuse. Problemele reale ale lui Năstase şi Sandu sînt altele! Ei şi-au trişat deja electoratul firav pe care îl au, promiţîndu-i că vor să ajungă în Parlament pentru a demola actuala guvernare şi pentru dezoligarhizarea ţării. Au această posibilitate prin însăşi invitaţia pe care PSRM le-a lansat-o. Nu poţi, în egală măsură, să fii doamnă şi, în acelaşi timp, să-ţi satisface apetitul sexual cu întreg cartierul!

Andrei Năstase, în mod special, îi acuză pe socialişti de nesinceritate. Măgăria acestei acuze reiese din aceea că el şi PPDA-ul lui de „stradă sponsorizată” n-au avut niciodată intenţia de a negocia/dialoga civilizat şi democratic cu PSRM în interesul naţional al moldovenilor, nu al lor personal. Seară de seară, înainte şi după alegerile parlamentare, Jurnal TV, postul de televiziune finanţat parcă de Victor Ţopa doar pentru idolatrizarea lui Andrei Năstase, îl atacă în cele mai mîrşve moduri pe Preşedintele Dodon. Cum şi ce să negociezi ceva cu unul care te atacă zilnic golăneşte, iar de ochii lumii, spre a părea virgin politic, somează, nu negociază, constituirea unei alianţe conjuncturale în stil mafiot?

Vă reamintim că marile jafuri naţionale din Republica Moldova nu au debutat cu furtul miliardului. Ele au început încă din 1991, cînd politicienii de atunci au debutat prin furtul conturilor/averilor fostului partid comunist sovietic şi ale sindicatelor. Mai apoi, „descurcăreţii democraţi desovietizaţi” au înţeles „ingineriile bancare” şi „aeroportuare”, iar Viorel şi Victor Ţopa nu sînt nişte amatori! Am dreptate? Andrei, Maia de unde cosorul meu, golăneşte vorbind, la fel cum faceţi voi politică, aveţi bani pentru partidele voastre? Vă atenţionez că ştiu cum stă treaba cu „subscripţiile publice” de acoperire!

Blocul ACUM, dacă ar avea suficientă maturitate politică, iar noi ne îndoim de asta, ar trebui să le comunice alegătorilor lor conjuncturali că au suficientă maturitate de a risca o alianţă cu socialiştii tocmai în spiritul promisiunilor pe care le-au făcut. Doar astfel pot demonstra că au responsabilitate şi, aşa cum este şi firesc, sînt capabili să se dedice riscului în numele interesului naţional. Trufia rurală îi împiedică însă să înţeleagă acest adevăr elementar şi că doar în urma unui astfel de demers vor fi înţeleşi de alegătorii lor pe care-i vor pierde din pricina propriilor lor nesăbuinţe! Filosoful francez Albert Camus spunea că doar pruncii, adică nou născuţii, sînt puri. De ce? Căutaţi la Camus.

Mihai CONŢIU