Despre un posibil referendum desfăşurat simultan cu alegerile din noiembrie

Autor: Mihai CONŢIU

Se ştie deja că fracţiunile parlamentare ale Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) şi Partidului Liberal Reformator (PLR) au depus la Curtea Constituţională spre avizare o propunere de desfăşurare, în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare din 30 noiembrie, a unui referendum pentru revizuirea Constituţiei “în partea ce ţine de procedura de alegere şi demitere a preşedintelui Republicii Moldova prin votul direct al cetăţenilor”.

Ca scăpaţi din cuşcă, s-au năpustit să-şi exprime părerea avizată sau neavizată constituţionalişti, anti-constituţionalişti, analişti, lideri de partide, politicieni, ziarişti, Mihai Ghimpu şi Constantin Tănase. Fără să-i cităm chiar pe toţi, îi amintim doar pe cîţiva din cei care pot influenţa o decizie sau alta.

Marian Lupu, pupila lui Vladimir Plahotniuk, a spus: „Propunerea noastră a fost să nu venim în grabă, să nu ne agităm, să lucrăm serios, să analizăm toate considerentele necesare pentru asta e nevoie de timp suplimentar. Noi am propus un asemenea exerciţiu să fie organizat odată cu alegerile generale locale”.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, crede că „propunerea de organizare a unui referendum în ziua alegerilor parlamentare, pentru modificarea procedurii de alegere a preşedintelui statului, este o aiureală”. Ne place să credem că Voronin s-a pripit rău de tot, iar asta deoarece, personal, ca om politic, l-ar avantaja într-o perspectivă apropiată.

Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) nu vede un impediment în derularea acestei iniţiative, amintind şi despre economisirea a cel puţin 50 de milioane de lei, bani care s-ar cheltui oricum cînd acest referendum, totuşi, ar putea avea loc. Cîţiva jurişti invocă faptul că este legal şi obligatoriu ca un astfel de referendum să fie anunţat cu şase luni înaintea datei de desfăşurare.

Extrem de elocventă mi s-a părut poziţia altor doi pupili neoficiali ai lui Vladimir Plahotniuk – Constantin Tănase şi fiul său, Alexandru Tănase.

Cunoscută fiindu-i aversiunea personală şi „cea la comandă” împotriva lui Vlad Filat a ziaristului Constantin Tănase, acesta, săptămîna trecută, a dat publicităţii patru articole în care îl bălăcăreşte în fel şi chip pe liderul PLDM, acuzîndu-l că astfel doreşte să devină preşedintele ţării. Dacă Filat este acuzat în numele Tatălui, Constantin Tănase, atunci în cel al Fiului, Alexandru Tănase, nu poate fi altfel, căci, altminteri, Sfîntul Duh, Plahotniuk, le spune Amin!

Prin urmare, Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale (CC), a decretat astfel: „Este o situaţie diferită decît cea din 2010, cînd plana riscul dizolvării Parlamentului. Nici Comisia de la Veneţia şi nici în mediile constituţionale europene nu sînt încurajate modificările de Constituţie pe calea referendumului. Ca regulă, se optează pentru calea parlamentară şi nu pe calea referendumului”.

Asta înseamnă că iniţiativei depuse spre avizare la CC de către PLDM şi PLR i se va pune cruce, adică va fi declarată ca fiind neconstituţională. Este ştiut că CC dansează după cîntecul de trompetă al lui Plahotniuk.

Dintre toate scenariile anti-referendum o dată cu alegerile parlamentare, cel mai pueril mi se pare cel în care este invocată lipsa masivă a cetăţenilor la urnele de vot. Nimic mai fals! Prezenţa moldovenilor la vot va fi cît se poate de confortabilă, iar asta în condiţiile în care absolut toate partidele îşi fac campanie electorală spre a-şi cîştiga noi şi noi votanţi. Simultan cu propaganda de partid, toate formaţiunile politice, în funcţie de viziunile fiecăreia în parte, vor face şi campanie pro sau anti-referendum.

Am suficiente motive să cred că cei care se opun acestui referendum fac parte şi din categoria celor care spun NU integrării europene a ţării. Această modificare fortuită a legii supreme prin referendum ar da satisfacţie şi ar scuti UE de griji suplimentare faţă de Moldova în viitor. Este o pojghiţă constituţională care trebuie înlăturată grabnic din cauza problemelor pe care le-a creat, dar şi din pricină că ţara se va mai confrunta cu altele similare după expirarea mandatului lui Nicolae Timofti. Ne-am făcut suficient de rîs atunci cînd alegerea preşedintelui s-a transformat într-o tîrguială de talcioc!

Este greu de crezut că PLDM şi PLR au avansat această iniţiativă fără a lua în consideraţie contextul pro-european al ţării şi chiar un agrement occidental. De reţinut este faptul că doar aceste două partide sînt singurele certitudini politice pro-europene ale ţării!

Cine ar avea de cîştigat?

Se înţelege că primul care ar avea de cîştigat dacă acest referendum s-ar desfăşura o dată cu alegerile parlamentare ar fi poporul, toţi moldoveni care sînt privaţi de dreptul de a-şi alege în mod direct preşedintele ţării. Ar avea de cîştigat şi partidele politice care se vor afla la guvernare – ar fi scutite de un alt posibil circ şi tîrg politic atunci cînd vor fi nevoite să negocieze între ele viitorul preşedinte. Ar cîştiga Republica Moldova în faţa UE, care, la fel, poate fi iarăşi pusă în situaţia de a asista la aceleaşi negocieri penibile şi meschine de la alegerea lui Timofti ca preşedinte.

Totuşi, formal, dar legal, CC va avea ultimul cuvînt de spus. Aceeaşi CC, în (ne)virtuţi pe care nu le mai comentăm, va emite hotărîrea pe care o va decide doar Plahotniuk. După cum vedem, Lupu, pupilul oligarhului, o scaldă, semn că Plahotniuk nu i-a spus încă ce trebuie să declare cu fermitate în public. În final, va fi interesat Plahotniuk să se alieze iniţiativei de desfăşurare a referendumului, mai ales că unul dintre beneficiarii incontestabili ai acestui exerciţiu poate fi Vladimir Voronin? Greu de răspuns pentru că, după cum se observă, guguştiucii lui de presă au sfîşiat încă din faşă această propunere!

Pentru că este „la modă” compromiterea fără scrupule şi cu orice preţ a lui Filat, absolut toţi ne-PLDM-iştii – politicieni, comentatori politici, ziarişti, bloggeri agramaţi, Mihai Ghimpu şi fata popii cu limuzină – s-au năpustit asupra lui, acuzîndu-l că-şi doreşte funcţia de preşedinte de ţară dacă a venit cu această iniţiativă.

Nici unul dintre aceştia nu a pomenit numele lui Voronin ca redutabil concurent pentru această funcţie. Practic, Voronin nici nu visa la un astfel de cadou, căci aceasta îi deschide perspectiva de a participa la viitorul scrutin prezidenţial cu şanse dintre cele mai reale. Acest lucru îl ştie şi Filat, iar asta demonstrează că nu a venit cu această propunere gîndindu-se mai întîi la el. Pe de altă parte, nu avem de unde şti că această iniţiativă nu i-ar fi fost sugerată de către partenerii lui occidentali tocmai spre a evita viitoare complicaţii, aceleaşi ca şi în cazul alegerii lui Timofti.

Problema care se pune este următoarea: Ce va cere Plahotniuk în schimbul avizării pozitive de către CC a desfăşurării referendumului? Haideţi să nu ne ascundem după deget şi să recunoaştem că totul depinde de Plahotniuk, doar acest lucru este cunoscut nu doar de noi, ci şi de către europeni şi ruşi! Nu vedeţi că Parlamentul e blocat deja? Cît de rezonabile vor fi garanţiile pe care le va solicita oligarhul? Vor merita făcute aceste concesii în numele alinierii Moldovei la cerinţele europene? Poate că da!

Poate că, prin absurd, Plahotnik va determina desfăşurarea acestui referendum şi cu nădejdea că şi astfel s-ar putea răzbuna pe Filat. Cum? În speranţa că viitorul preşedinte al Moldovei ales de popor va fi Voronin, a cărui popularitate se încăpăţînează să se menţină în topul încrederii, cu nădejdea că Filat ar putea pierde competiţia cu acesta dacă s-ar înscrie în cursă. Dacă CC-Plahotniuk va aviza pozitiv desfăşurarea referendumului, îşi imaginează cineva că Voronin nu îl va vota, chiar dacă a spus că este „o aiureală”? Să fim serioşi şi, mai ales, pragmatici!

Ultima oră

La ora scrierii articolului de mai sus, pe care l-am publicat în varianta electronică a site-ului ziarului nostru în ziua de Duminică, 21 Septembrie, nu aveam de unde şti ce va decide Curtea Constituţională (CC) în privinţa referendumului. În fine, ieri, 22 Septembrie, am aflat că CC a hotărît că un referendum cu privire la modificarea Constituţiei în partea ce ţine de alegerea preşedintelui ţării, care să fie organizat pe 30 Noiembrie, o dată cu alegerile parlamentare, nu se înscrie în limitele constituţionale. CC a dispus că revizuirea articolelor la care face trimitere PLDM şi PLR este constituţională, dar a dat aviz negativ în privinţa datei de 30 Noiembrie. 

„Iniţiativa de revizuire a Constituţiei este conformă prevederilor art. 141 din Constituţie. (...) Proiectul de lege privind revizuirea articolelor nu depăşesc limitele de revizuire a Constituţiei. (...) Iniţiativa de revizuire a articolelor din Constituţie prin referendum contravine exigenţelor privind limitele temporale.”

Decizia cu pricină a fost votată unanim, ca pe vremea URSS, de toţi judecătorii CC, aşa cum, în ultimă instanţă, şi-a dorit Plahotniuk. Se vede treaba că oligarhul se teme teribil, în egală măsură, ca nu cumva Filat sau Voronin să ajungă în fotoliul de preşedinte. Nu este exclus ca individul să-şi dorească această funcţie pentru el. Probabil că visează la un viitor algoritm de guvernare favorabil lui, în care să solicite, prin şantaj politic, această funcţie pentru sine. Altă explicaţie nu poate fi dacă ţinem seamă de ambiţiile nemăsurate ale acestui individ. Se visează un fel de Putin în varianta moldovenească! (M.C.)