Contestarea legalităţii alegerilor, anulată de observatorii internaţionali şi OSCE

Declanşarea, în ziua de Luni, 14 Noiembrie, a unor mitinguri frustrante de proteste împotriva rezultatelor alegerilor, invocîndu-se fraudări masive şi doar închipuite în defavoarea Maiei Sandu, ne face să ne amintim de protestele din 7 Aprilie 2009. Să ne mai amintim că atunci şi comuniştii au fost acuzaţi că ar fi fraudat alegerile din 5 Aprilie a aceluiaşi an, fraude care nu au fost niciodată demonstrate în ultimii şapte ani, deşi guvernanţii ar fi avut tot interesul, fie şi spre a-şi proba legitimitatea venirii la Putere. Acum, însă, nu sîntem în 2009, iar pulsul politic şi geostrategic al planetei este altul.

Experienţa ne-a demonstrat că întotdeauna se află grupări oculte de interese în spatele unor astfel de proteste, mai ales în RM, dar şi la case mai mari, aşa cum s-a întîmplat recent în SUA. După ce a fost proclamată victoria lui Donald Trump la Preşedinţia americană, dar şi după ce contracandidata sa Hillary Clinton şi-a recunoscut înfrîngerea şi l-a felicitat, în mod automat s-au declanşat manifestaţii masive de protest împotriva lui Trump. Ulterior, s-a aflat că aceste proteste au fost stimulate şi finanţate chiar de Fundaţia Soros. Venirea lui Trump în fruntea SUA, ameninţă serios şi poate clătina din temelii un întreg „sistem sorosist globalist”.

Revenind la protestele de la Chişinău, inutilitatea lor destabilizatoare este cu atît mai greu de admis în contextul în care observatorii internaţionali şi OSCE din Moldova au declarat, tot Luni, că alegerile din 13 Noiembrie au fost organizate şi desfăşurate potrivit standardelor internaţionale.

“Cursa pentru alegerile prezidenţiale a fost una competitivă, cu respect pentru libertăţile fundamentale. Campania, şi dezbaterile televizate le-au permis ambilor candidaţi să se adreseze direct la alegători”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă Arta Dade, coordonator special OSCE, unul din observatori internaţionali care monitorizează alegerile prezidenţiale din Republica Moldova. „Reprezentanţii candidaţilor şi observatorii au avut posibilitatea să monitorizeze toate etapele alegerilor, inclusiv numărarea şi adunarea voturilor, fără nici o restricţie”, a mai spus ea.

Totodată, Elizabeth Schneider-Schneiter, reprezentanta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a declarat Duminică, 13 Noiembrie, la fel ca şi în urmă cu două săptămîni” Noi am sesizat faptul că oamenii şi-au făcut alegerea într-o modalitate liberă şi că ziua votării a fost foarte bine organizată”.

În altă ordine de idei, deşi se vorbeşte despre o presupusă fraudare a alegerilor prin participarea „masivă” a locuitorilor din Transnistria, Promo-Lex a estimat că au participat cel mult 17.600 de persoane, adică aproximativ 1% din numărul total de alegători.

O neconcordanţă care este destul de stingheritoare pentru „protestatarii spontani” se referă la două surse care au numărat în paralel voturile – CEC şi Asociaţia Promo-LEX, care numai de simpatii de Stînga nu poate fi bănuită. Potrivit numărării a 100% din voturi, potrivit datelor CEC, Igor Dodon a obţinut 52,18%, în timp ce candidatul PAS, Maia Sandu, a obţinut 47,82%.

La rîndu-i, Asociaţia Promo-LEX, care a avut 1981 de observatori în ţară şi 36 de observatori delegaţi în secţiile de votare de peste hotare, a prezentat numărătoarea paralelă a voturilor, potrivit căreia, Igor Dodon a acumulat 55,5 la sută dintre voturi, iar Maia Sandu – 44,5 la sută.

Cine are dreptate – CEC, Promo Lex sau protestatarii? Probabil că vom afla curînd!

În acest context, nu e de la sine înţeles să ne întrebăm cine stă în spatele acestor proteste, cine le stimulează, le manipulează? La fel ca şi în SUA, avem suficiente motive să credem că anumite grupări finanţate aici de Fundaţia Soros văd un pericol în Dodon, iar asta mai ales în contextul în care acesta pledează pentru relaţii cordiale şi reciproc avantajoase cu Rusia lui Vladimir Putin, în care Soros nu-şi are locul.

Pe de altă parte, ţinînd seamă de decesul politic unionist al lui Mihai Ghimpu, că această nişă rămîne liberă şi are nevoie de un alt lider, nu este exclus ca aceste proteste să mai aibă menirea transformării Maiei Sandu într-un preşedinte unionist al PAS. Şi această opţiune eventuală, aşa cum au fost cele pentru Ghimpu şi Chirtoacă, se anunţă a fi cronica unui eşec deja anunţat, mort din faşă. Sigur că mai sînt cîteva speculaţii demne de dezvoltat, dar lăsăm pentru altă dată! Fraţii Năstase ştiu de ce.

Orgoliul care ucide liderii politici improvizaţi, care nici n-au apucat să devină lideri

Luni, 14 Noiembrie, doamna Maia Sandu a refuzat iarăşi să fie o Doamnă, să-şi recunoască înfrîngerea şi să-şi felicite contracandidatul, aşa cum se obişnuieşte în lumea civilizată din Occidentul în care a învăţat şi a lucrat o vreme, pînă s-o cîrpească Vlad Filat în chip de politician şi ministru al unui Guvern dintre cele mai corupte care au existat vreodată în fruntea RM. Maia Sandu ar trebui să-i facă vizite lui Filat practic în fiecare zi. Dar şi să-i pupe mîna lui Andrei Năstase de fiecare dată cînd se întîlneşte cu el.

În loc de asta, însă, Maia Sandu a ieşit într-o conferinţă de presă, Luni, la orele 15,00, în care a tunat şi a fulgerat, acuzînd încălcări grave în desfăşurarea scrutinului electoral, din cauza cărora a lăsat să se înţeleagă că ar fi pierdut alegerile. Este ştiut că în absolut toată lumea democratică, civilizată nu există alegeri perfecte, fără abateri inevitabile. Grav este însă atunci cînd acestea afectează fundamental votul şi îl favorizează pe un candidat fără nici o şansă reală de cîştig. Atunci da, aceste pot fi denunţate şi nerecunoscute de către comunitatea internaţională, ceea ce nu-i cazul alegerilor prezidenţiale din RM.

În cazul Maiei Sandu este clar că avem de-a face cu un orgoliu frustrant, dar total nejustificat în ceea ce reprezintă ea cu adevărat ca lider politic şi candidat la Preşedinţie. Aşa cum intuisem din start şi cum se prezintă situaţia reală de astăzi, popularitatea de moment a Maiei Sandu a fost improvizată pe forţa şi reprezentativitatea la nivel naţional a Platformei DA şi a liderilor acesteia. S-a urmărit, aşa cum notam într-un editorial precedent, consolidarea partidului ei prin transferul de imagine asupra sa a popularităţii Platformei DA şi a lui Andrei Năstase. Într-o măsură apreciabilă, trebuie să constatăm că acest că acest transfer s-a izbutit numai în ceea ce o priveşte, nu şi asupra partidului despre care nici nu prea ştim din cine este constituit.

Faptul că este extrem de orgolioasă, cu aere elitare şi că nu are nici un pic de experienţă politică organizatorică a început să iasă la iveală din nemulţumirile unor fruntaşi ai PPDA, furioşi pe eşecul ei, dar şi pe faptul că „au fost nevoiţi” s-o desemneze candidat unic în defavoarea lui Andrei Năstase.

Unul dintre aceştia este şi Liviu Vovc, care a publicat pe Facebook un mesaj pe care, mai apoi, l-a retras, probabil că din motive ce ţin de imaginea publică în faţa susţinătorilor, dar asta nu înseamnă că, mai devreme sau mai tîrziu, buboiul nu se va sparge şi va lăsa tot puroiul să se împrăştie de jur împrejur. În mesajul său de pe Facebook, Liviu Vovc nota:

“Fără partid, fără acoperire media, fără NIMIC..., pe ce aţi contat? Facebook?” (…) Toţi stăteau pe Mateevici (sediul PAS, nota red.) şi povesteau lucruri frumoase. Mai făceau şi cîte o poză şi o postau în Facebook, ca dvs. să apreciaţi “munca” lor. Realitatea în raioane, însă, era deplorabila.
Nu ştiu dacă dvs. ştiţi care e situaţia reală a OT (Organizaţia de Tineret; nota red.), dar e jale mare. (...) Zeci de cazuri au avut loc în teritoriu, unde cînd trebuia de mers pe la oameni, prin sate, de la uşă la uşă, ziceau celor din Platformă: “noi sîntem inteligenţa, noi nu putem face aşa ceva. Duceţi-vă voi. (…) Chiar şi cei din OT-urile dvs. declarau că au sperat ca Andrei Năstase să fie candidatul unic, că el avea mai multe şanse. 


Ar trebui oare să menţionez de şantajul care a fost pe parcursul desemnării candidatului unic? Cum toate propunerile noastre, a experţilor se loveau ca nuca de peretele PAS-ului. Băteaţi doar în sondaje, că e cea mai “ştiinţifică” metodă. Asta chiar dacă sondajele din Grecia, Brexitul demonstrau contrariul. Iar declaraţia făcută public că vom desemna candidatul după sondaje a fost luata doar de dvs., fără a vă consulta şi cu ceilalţi aliaţi. Iar după ce aţi declarat public presat că “DOAR AŞA!!!”, ştiaţi cine şi cum va truca sondajele.

Chiar dacă se vedea cu ochiul liber că, în pofida linşajului mediatic, Andrei Năstase oricum era în ascensiune (şi asta datorită echipei care a “rupt papucii” prin teritoriu pentru a explica oamenilor), procentul dvs. era în stagnare. Nu mai amintesc că atît timp cît noi eram linşaţi, voi tăceaţi şi vă bucuraţi. Noi de fiecare dată am procedat altfel cînd era vorba de PAS şi dvs. (…)Şi totuşi cine v-a băgat în politică la cîteva zile după ce a fost constituit un partid de alternativă. De ce nu aţi iniţiat alternativa cînd v-am rugat? Ah da, cît noi stăteam în corturi, dvs. eraţi la odihnă peste hotare, nu aveaţi timp de problemele ţării”.

Spre finalul mesajului de pe Facebook, Vovc a spus că de azi înainte “sîntem pe cont propriu”. 

Credem că alte comentarii sînt de prisos. Deocamdată!

Mihai CONŢIU