Momentele în care Plahotniuc este cel mai vulnerabil

În zilele acestea se duc cele mai ticăloase lupte în urma cărora Vladimir Plahotniuc vrea să triumfe şi să-şi păstreze controlul absolut asupra întregii ţări. Tot în aceste zile sau după ele vom afla şi noi dacă în Republica Moldova mai există bărbaţi politici, bărbaţi demni şi, aşa cum se spune în popor, cu coaie. De ani de zile, mulţi behăiesc sau urlă furibunzi împotriva lui Vladimir Plahotniuc pentru că a îngenuncheat acest popor şi a mafiotizat Statul. Ei bine, în aceste zile Plahotniuc este extrem de vulnerabil, aşa cum toţi inamicii lui naturali şi-au dorit-o. Chestiunea care se pune este următoarea: au coaie serioase adversarii lui sau sînt atît de impotenţi încît îl vor lăsa pe Plahotniuc să-şi umfle artificial şi mai mult coaiele lui?

Se ştie prea bine că Procuratura, Justiţia, Consiliul Superior al Magistraturii, SIS, MAI, CEC, Curtea Constituţională, Banca Naţională şi celelalte se află sub controlul strict al lui Plahotniuc. Toţi oamenii şi mai ales responsabilii aleşi din PSRM şi ACUM trebuie să aibă în vedere realitatea că aceste instituţii sînt controlate de el prin intermediul şefilor. Aceştia se bucură de privilegii nemăsurate din partea sa, nu şi subalternii care execută ordinele lor de frică să nu-şi piardă locul de muncă. În aceste condiţii, subalternii oneşti şi vizionari ai acestor şefi de instituţii trebuie, mai ales acum, să-şi evalueze normele legale ale unor insubordonări faţă de nişte dispoziţii abuzive, dar şi posibilitatea iniţierii unor acţiuni de cercetare/anchetare a unor ilegalităţi grave ale căror autori sînt chiar la vedere, dar protejaţi abuziv de şefii lor care sînt supuşi oligarhului.

În pofida puterii pe care Plahotniuc o are în termenii arătaţi, acum se află în momentul în care este extrem de vulnerabil în faţa posibilităţii formării unei coaliţii de guvernare care l-ar mătura de la Putere, la fel cum a procedat fosta AIE 1 cînd a venit la guvernare şi i-a nimicit efectiv pe absolut toţi cei care deţineau Puterea. Aici nu mai este loc de „false pudori politice”, ci de responsabilităţi majore faţă de interesul naţional. Dacă nu se ţine seamă de vulnerabilităţile de moment ale lui Plahotniuc, mai ales în ceea ce-i priveşte pe cei din blocul ACUM, atunci degeaba şi-au cîştigat mandatele de deputaţi. Aici nu mai este vorba despre priorităţile doctrinare ale PSRM şi ACUM, ci despre unica şansă de eliberare a ţării, iar aici nu încape nici un fel de comparaţie cu iluzoria eliberare de după 2009. Acum este momentul în care PSRM şi ACUM trebuie să se concentreze exclusiv pe „elementul intern”, căci numai astfel vor avea parte de întregul sprijin popular, începînd cu profesioniştii din instituţiile capturate de Plahotniuc.

Este adevărat că o astfel de alianţă tehnică poate fi dificilă în momentul în care fiecare dintre părţi îşi doreşte pentru sine posturile de preşedinte al Parlamentului, de premier etc. Luînd în consideraţie declaraţiile liderilor ACUM, potrivit cărora exclud orice alianţă de guvernare cu PSRM şi PDM, Năstase şi Sandu pot contribui decisiv la scoaterea ţării din captivitate fără să participe la guvernare. Ei pot susţine un Guvern minoritar PSRM, în condiţionalităţi negociate clar şi parafate, pînă cînd, sub arbitrajul lor, vor constata că Statul a fost scos definitiv de sub control oligarhic. Numai astfel Năstase şi Sandu pot demonstra propriilor alegători rostul intrării lor în Parlament.

Neparticipînd la actul unei guvernări PSRM minoritare, ACUM poate negocia şi spectrul unor alegeri anticipate după scoaterea Statului de sub controlul absolut al lui Plahotniuc. Oricine înţelege bine că în cazul unor alegeri anticipate în care ţara nu mai este stăpînită de Plahotniuc PDM nu va mai intra niciodată în Parlament, va fi istorie! Vor înţelege Năstase şi Sandu marea şansă politică unică pe care o au? Vor înţelege ei că a sosit timpul ca să treacă la un alt nivel de discurs politic, unul care să excludă demagogia tipic electorală şi pericolul de a rămîne continuatori/urmaşi logoreici ai unora ca Dorin Chirtoacă, Valeriu Munteanu, Ghimpu ori Candu? Vom vedea! Maturizarea lor politică depinde exclusiv de ei, iar dacă nu va fi să fie rămîne cum a fost şi pînă acum – aceeaşi încremenire într-un proiect politic retardat!

Mihai CONŢIU