Cersitul - business sau mod de supravietuire?

În ultimii ani, cerşitul a devenit un fenomen tot mai întălnit pe străzile ţării noastre. Conform biroului de statistică, numărul şomerilor a crescut de 2 ori. Pe străzi, lîngă gări, lîngă biserici, la treceri subterane, neapărat întîlnim cel puţin doi oameni care stau cu mîna întinsă pentru o bucată de pîine. Întîlnim bătrîni neajutoraţi care nu-şi pot asigura existenţa din pensiile mizerabile pe care le au, mame cu copii în braţe care stau în stradă atît pe soare, cît şi pe ger, copii minori cu mîna întinsă, oameni cu dizabilităţi care nu îşi pot găsi un loc de muncă etc.  

Elena, mama a patru copii, îşi petrece împreună cu ei zile întregi pe străzile din Chişinău. În opinia Mariei Anastas, secretara Primăriei Vatra, municipiul Chişinău, unde actualmente locuieşte Elena, cerşitul le aduce mai multe surse de venit decît un loc de muncă. Deşi au apelat la Oficiul forţei de muncă pentru a-i găsi un servici, femeia a refuzat propunerea. Cei 500 de lei acordaţi anual pentru întreţinerea copilului din partea sectorului Buiucani şi indemnizaţia lunară de 50 de lei sunt insuficienţi pentru a-şi menţine existenţa. Ea nu are altă alegere decît să-şi menţină existenţa prin cerşit. Venitul lunar al femeii este de cca 1200 lei. Doi copii se află la internat, iar două fetiţe care sunt trimise să cerşească nu frecventează grădiniţa. Secretara Primăriei consideră că femeia, în mod intenţionat nu-şi lasă copiii la grădiniţă. Aceasta deoarece cerşitul le-ar aduce mai multe surse de venit. Însă se înregistrează cazuri în care persoanele manipulează  trecătorii, minţind că adună bani pentru o operaţie urgentă a copilului sau a mamei. Unii cerşetori profită de bunătatea trecătorilor şi au făcut din cerşit o afacere.

Este şi cazul unui tînăr de 20 de ani, care timp de cîteva luni, cerşea milă de la locuitorii oraşului Bălţi pentru tratamentul copilului. În realitate, s-a stabilit că bărbatul minţea. Deşi acesta aduna, zilnic, aproximativ 400 de lei, amenda pe care va trebui să o plătească este de doar 1000 de lei. Potrivit Poliției, cerşetorul obţinea, lunar şi cîte 12 mii de lei.   

Numărul cazurilor de trafic în scop de cerșit pe teritoriul R. Moldova a crescut în acest an, deși cei care organizează cerșetoria cunosc riscul pedepsei cu închisoare pînă la trei ani sau o amendă de pînă la 60.000 de lei .Prin orașele din R. Moldova, în special în Capitală, întîlnești mai la tot colțul oameni gîrboviți, murdari și cu ochii întorși peste cap, care depun tot sufletul ca să înmoaie inimile trecătorilor ca aceștia să le arunce vreun leu în cușma de lîngă picioarele lor. Unii vagabonzi nu cerșesc pentru ei, ci pentru traficanții care nu-i slăbesc din vedere nici un minut în timpul „slujbei”, iar dacă încearcă să se împotrivească sau să fugă sunt amenințați, bătuți și exploatați sexual. Potrivit experților, acest fenomen este o problemă, doar că statul nu ia atitudine, motivînd că țara este săracă și oamenii trebuie să-și cîștige cumva existența.

Nina a cerșit pe străzile Floreștiului. Cu copilul în brațe, la -20 de grade, stătea cu mîna întinsă de dimineața pînă seara prin preajma pieței de legume. Cei circa 600 de lei pe care îi cîștiga zilnic se duceau direct în buzunarul traficantului moldovean, de etnie romă. În Republica Moldova, cerşitul organizat se pedepseşte prin lege ca fiind o acţiune ce derivă din noţiunea generală trafic de fiinţe umane şi care, conform art. 165 al Codului Penal al Republicii Moldova, reprezintă recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane cu sau fără consimţămîntul acesteia, în scop de exploatare sexual comercială sau necomercială, prin muncă sau servicii forţate, pentru cerşetorie, în sclavie sau în condiţii similar sclaviei, de folosire în conflicte armate sau activităţi criminale, de prelevare a organelor sau ţesuturilor prin ameninţare, înşelăciune sau abuz de putere.
Adrian Jovmir, purtătorul de cuvînt al Comisariatului General de Poliţie Chişinău, susţine că cerşitul nu contravine legii, deci nu există bază legală pentru ca poliţiştii să le interzică oamenilor să cerşească. Nimeni nu-i obligă pe trecători să le dea bani, totul se face doar din milă. Atît cerşetorii „independenţi”, cît şi cei „dependenţi”  nu stau în stradă cu mîna întinsă din plăcere, o fac din nevoia de a supravieţui într-un stat unde conducerea este indiferentă faţă de astfel de cazuri, iar salariile abia de acoperă necesităţile populaţiei. De aceea foarte des apare întrebarea: să fugim de aici pentru un viitor mai bun sau să luptăm pentru a obţine ceva ?

Olga Munteanu, studentă, Jurnalism, USM

Socialmai mult
23.06.18 - 10:28
23.06.18 - 10:27
22.06.18 - 17:57
22.06.18 - 16:24
22.06.18 - 12:39
22.06.18 - 10:22
21.06.18 - 17:19
21.06.18 - 15:48
21.06.18 - 12:11
20.06.18 - 19:29
20.06.18 - 16:46
20.06.18 - 14:08
20.06.18 - 10:53
19.06.18 - 17:52
19.06.18 - 17:50
19.06.18 - 16:51
19.06.18 - 16:12
19.06.18 - 12:19
19.06.18 - 12:03
19.06.18 - 10:18