CELE 28 DE CONDITII DURE PENTRU A PRIMI BANI DE LA UE DEMONSTREAZA INEFICIENTA DE PINA ACUM A GUVERNULUI

Europenii nu mai sînt dispuşi să închidă ochii şi impun Moldovei obligaţii pe care nu le-au mai cerut nici unei alte ţări

După ce Parlamentul European a amînat discuţiile privind alocarea asistenţei macrofinanciare de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova din cauza adoptării sistemului mixt de vot, acum două săptămîni a fost semnat Memorandumul de înţelegere dintre autorităţile moldoveneşti şi cele de la Bruxelles. În acest context, prima tranşă ar urma să ajungă la Chişinău abia după ce guvernarea va respecta o serie de condiţii, pe care va trebui să le şi aplice în practică. În caz contrar, Comisia poate bloca eliberarea celor trei tranşe pînă cînd Republica Moldova îşi va respecta angajamentele. Cele 28 de condiţii dure impuse pentru a primi bani de la UE demonstrează ineficienţa de pînă acum a Guvernului, faptul că europenii nu mai au încredere în promisiunile goale de conţinut ale guvernanţilor, că nu mai sînt dispuşi să accepte simularea reformelor în Justiţie, a luptei cu corupţia etc. În plus, cele 28 de condiţii sînt o premieră în relaţiile UE cu ţările extra-comunitare în situaţii similare, o dovadă în plus că Bruxellesului i-a ajuns cuţitul la os într-o colaborare cu o guvernare care una promite şi alta face. În cele ce urmează, vă prezentăm cele 28 de condiţii ale UE din Memorandum.

 

Tranşa I – guvernarea sectorului public

Acţiunea 1. În vederea implementării noii strategii de reformă a administraţiei publice (RAP) adoptate de Guvern în Iulie 2016 şi a planului de acţiune aferent, aprobat în Decembrie 2016, Parlamentul va adopta noua Lege cu privire la Guvern, modificînd Legea nr. 64 din 1990. Legea va avea scopul de a raţionaliza administraţia publică centrală. 

Acţiunea 2. În conformitate cu noua Strategie de Dezvoltare a Sistemului de Achiziţii Publice din Moldova pentru perioada 2016-2020, adoptată de Guvern în Octombrie 2016, o nouă Agenţie Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor independentă de Ministerul Finanţelor a fost creată în Decembrie 2016. Parlamentul va asigura funcţionarea eficientă a acestei autorităţi. Eficacitatea sa va fi măsurată prin numărul de angajaţi stabiliţi, resursele bugetare alocate şi numărul contestaţiilor. 
Acţiunea 3. Pentru a spori transparenţa şi responsabilitatea întreprinderilor de stat, Parlamentul va adopta nouă Lege privind întreprinderile de stat şi municipale, care va introduce audituri legale a situaţiilor financiare anuale, cu obligativitatea publicării rapoartele de audit şi situaţiilor financiare pe paginile electronice ale întreprinderilor de stat şi a Agenţiei Proprietăţii Publice. 

Acţiunea 4. Reflectînd angajamentele asumate de Moldova în cadrul Agendei de Asociere, Parlamentul va adopta noua lege privind Curtea de Conturi. Obiectivele principale ale legii vor fi asigurarea independenţei financiare, operaţionale şi funcţionale a instituţiei supreme de audit, alinierea acesteia la standardele INTOSAI. De asemenea, supravegherea parlamentară a execuţiei bugetare de către Guvern va fi fortificată prin crearea în Parlament a unei funcţii a Comitetului Conturilor Publice care să fie responsabilă de desfăşurarea audierilor publice ale rapoartelor individuale de audit ale Curţii de Conturi.

 

Lupta împotriva corupţiei şi a spălării banilor

Acţiunea 5. Parlamentul va adopta noua Lege privind prevenirea spălării banilor şi de combatere a finanţării terorismului (AML/CTF), apropiindu-se de legislaţia Republicii Moldova în acest domeniu cu actele UE relevante (în special Directiva 2015/849 privind combaterea spălării banilor şi a combaterii terorismului). În acest context, capacităţile operaţionale ale Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor vor fi consolidate. 

Acţiunea 6. Consiliul de Integritate va selecta Preşedintele şi Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) şi va propune numirea lor de către Preşedintele Republicii Moldova. Acest lucru se va realiza într-un mod transparent, bazat pe merit şi competitivitate, în conformitate cu legea privind ANI. Pentru ANI, va fi alocat un buget suficient şi de personal, care va iniţia şi va face bune progrese în ceea ce priveşte recrutarea inspectorilor de integritate printr-un proces transparent, bazat pe merit şi competitivitate. 

Acţiunea 7. După cum prevede noua Lege privind Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, adoptată de Parlament în Martie 2017, o nouă Agenţie de Recuperare a Bunurilor Infracţionale va fi înfiinţată de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Parlamentul va asigura funcţionarea eficientă a Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, prin alocarea suficientă de personal şi resurse bugetare.

 

Reformele sectorului energetic

Acţiunea 8. În vederea consolidării cadrului de guvernanţă şi de reglementare a sectorului energetic, inclusiv a independenţei Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) şi abordării recomandărilor revizuirii ANRE realizate de Secretariatul Comunităţii Energetice, Parlamentul va adopta o nouă Lege cu privire la energetică.

 

Climatul de afaceri şi implementarea DCFTA

Acţiunea 9. În cadrul eforturilor de consolidare a climatului investiţional, Guvernul va lua măsuri pentru a reduce sarcina administrativă de a începe şi de a opera o afacere. În special, şi în concordanţă cu obiectivul de reducere a numărului de reglementări care impun autorizaţii şi licenţe, stipulate în Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova 2020", Ministerul Economiei şi Infrastructurii va revizui întregul nomenclator al permiselor şi licenţelor necesare şi va reduce numărul acestora.
Acţiunea 10. Parlamentul va adopta noua lege privind Serviciului Vamal. Legea va oferi instrumentele necesare pentru fortificarea resurselor umane şi a capacităţii administrative a Serviciului Vamal, contribuind la implementarea Acordului de Asociere şi anume a DCFTA, în acelaşi timp asigurînd standarde înalte de integritate şi bunele practici.

 

Tranşa II – guvernarea sectorului financiar 

Acţiunea 11. Parlamentul va adopta noua Lege privind activitatea bancară şi supravegherea prudenţială a băncilor şi a societăţilor de investiţii, iar instituţiile corespunzătoare de supraveghere (BNM şi CNPF) vor face progrese substanţiale în vederea adoptării unei legislaţii secundare cheie, pentru a aduce cadrul de reglementare pentru bănci, precum şi standardele UE (în special normele BASEL III). Noua legislaţie va introduce, în special, noi cerinţe de adecvare a capitalului, armonizate cu Directiva UE privind cerinţele de capital şi cu Regulamentul (pachetul CRDIV / CRR).

Acţiunea 12. Pentru a spori transparenţa guvernării şi a acţionarilor în sectorul asigurărilor din Moldova, CNPF va adopta un Plan de acţiune pentru auditul tuturor companiilor de asigurări şi pentru identificarea UBO-urilor de acţionari calificaţi în toate companiile de asigurări.

 

Guvernarea sectorului public

Acţiunea 13. În conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului privind zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (DCFTA), Guvernul va înainta Parlamentului amendamente la Legea achiziţiilor publice, Legea privind parteneriatele public-privat (PPP) şi Legea cu privire la societăţile de utilitate publică pentru a reglementa mai bine concesiunile, PPP-urile şi achiziţiile publice de către companiile prestatoare de servicii comunale.

 

Lupta împotriva corupţiei şi spălării banilor

Acţiunea 14. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) şi Legea privind declararea activelor şi intereselor, ANI va adopta un regulament care să clarifice metodologia de verificare a declaraţiilor de avere şi a conflictelor de interese. Sistemul de verificare şi de declaraţie electronică de avere va fi lansat online, permiţînd transmiterea electronică a declaraţiilor de avere şi făcînd public accesibilitatea acestora.

 

Reformele sectorului energetic 

Acţiunea 15. Guvernul va prezenta Parlamentului noua lege privind eficienţa energetică, care armonizează legislaţia Republicii Moldova în acest domeniu cu Directiva 27/2012/UE privind eficienţa energetică.

Acţiunea 16. Avînd în vedere construirea conductei de gaz Ungheni-Chişinău, punct critic pentru diversificarea surselor de gaze naturale şi interconectivitatea energetică a Republicii Moldova cu UE, Guvernul va organiza licitaţia pentru selectarea unui antreprenor general pentru construirea conductei.

 

Climatul în afaceri şi implementarea DCFTA 

Acţiunea 17. Pentru a promova un sistem bazat pe merit şi transparent pentru selecţia şi promovarea judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii va revizui criteriile cuprinse în Decizia 211/8 din 5 Martie 2013 pentru selectarea şi promovarea judecătorilor, aducîndu-le în conformitate cu standardele internaţionale şi cele mai bune practici. 

Acţiunea 18. Pentru a stabili un mecanism eficient pentru asigurarea responsabilităţii judecătorilor, Parlamentul va adopta amendamente la Legea răspunderii disciplinare a judecătorilor (Legea nr. 178 din 25 Iulie 2014).

 

Tranşa III – guvernarea sectorului financiar

Acţiunea 19. Pentru a spori transparenţa guvernării şi a acţionarilor în băncile din Moldova şi în conformitate cu angajamentele asumate de autorităţi în contextul acordurilor de 3 ani din cadrul Fondului extins de finanţare (FEP) şi a Facilităţii de credit extins (ECF) convenit cu FMI, BNM va finaliza identificarea beneficiarilor efectivi finali a deţinătorilor calificaţi de acţiuni în toate băncile şi va încheia analizele creditării părţilor afiliate în toate băncile, cu excepţia filialelor băncilor străine. În continuare, BNM va face progrese substanţiale în ceea ce priveşte recomandările acestor analize creditării părţilor afiliate în cele trei bănci importante. 
Acţiunea 20. În scopul susţinerii stabilităţii financiare în Moldova şi în concordanţă cu Planul de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere, Parlamentul va adopta amendamente la Legea privind asigurarea depozitelor care va consolida sistemul de asigurare a depozitelor. Amendamentele vor armoniza legislaţia Moldovei cu privire la garantarea depozitelor cu Directiva UE privind sistemele de garantare a depozitelor şi se vor baza pe ultimele recomandări elaborate de asistenţa tehnică a FMI. În special, amendamentele vor creşte, printre altele, nivelul de acoperire pentru fiecare deponent la nivelul corespunzător, dar şi vor extinde protecţia depozitelor pentru a include societăţile nefinanciare, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri).

Acţiunea 21. Pentru a promova dezvoltarea sectorului financiar nebancar, prevenind în acelaşi timp riscurile excesive în sistem, Guvernul va înainta Parlamentului o lege privind organizaţiile de credite nebancare. Această lege va reglementa, în special, condiţiile de acces la activitatea de creditare nebancară, determinarea cerinţelor legale pentru instituirea instituţiilor de credit nebancare, va asigura protecţia drepturilor şi a intereselor legitime ale părţilor interesate (cum ar fi creditorii, clienţii şi acţionari) şi va îmbunătăţi accesul la resurse financiare nebancare atît pentru persoane fizice, cît şi pentru persoane juridice.

 

Lupta împotriva corupţiei şi spălării banilor

Acţiunea 22. Progrese substanţiale vor fi realizate cu punerea în aplicare a acţiunilor prevăzute pentru anul 2017, astfel cum se prevede în Planul de acţiune care însoţeşte Strategia Naţională de Integritate şi Anticorupţie (NIAS) pentru perioada 2017-2020, adoptat de Parlament în Martie 2017. Progresul va fi măsurat, printre altele, de primul raport anual privind punerea în aplicare a strategiei, care urmează să fie aprobat de către Parlament. 

Acţiunea 23. Pentru a se recupera în Moldova activele de la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială transferate în mod fraudulos în afara ţării, vor fi realizate progrese substanţiale în implementarea de către autorităţi a strategiei de recuperare a activelor fraudate. Această strategie va lua în considerare, de asemenea, constatările firmei de consultanţă Kroll. În acest sens, autorităţile vor pregăti şi vor transmite Parlamentului un raport privind progresele înregistrate.

 

Reformele sectorului energetic

Acţiunea 24. Pentru a proteja gospodăriile cele mai vulnerabile de ajustarea tarifelor la energie, Guvernul va consolida şi va îmbunătăţi direcţionarea programelor de asistenţă socială, în special a indemnizaţiei pentru încălzirea locuinţei şi Ajutor social, inclusiv prin revizuirea setului de criterii proxy pe care se bazează eligibilitatea pentru aceste programe. Resurse adecvate vor fi alocate în bugetul de stat pentru anul 2018 pentru aceste 2 programe. 

Acţiunea 25. Progrese substanţiale vor fi realizate prin punerea în aplicare a planului de acţiune, elaborat cu sprijinul Secretariatului Comunităţii Energiei şi a partenerilor internaţionali, pentru separarea juridică şi funcţională a celor trei operatori de sistem din sectorul gazelor naturale, în conformitate cu termenii condiţiile stipulate în Legea nr. 108 din 27 Mai 2016 privind gazele naturale. Acest lucru va atrage după sine realizarea unei separări legale şi funcţionale depline a Moldovatransgaz (MTG) şi Chişinău Gaz (CG) de la Moldova Gaz, precum şi o îmbunătăţire a guvernanţei corporative a MTG, CG şi VestMoldTransgaz (VMTG), avînd în vedere derogările acordate de către Consiliul ministerial al comunităţii energetice pentru separare, pînă la 1 Ianuarie 2020.

 

Climatul de afaceri şi implementarea DCFTA

Acţiunea 26. În conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul de asociere şi DCFTA, Guvernul va propune amendamente la Legea privind concurenţa cu scopul de a actualiza lista zonelor Consiliului Concurenţei de intervenţie în conformitate cu standardele internaţionale, în special de include sectorul mass-media. 
Acţiunea 27. În conformitate cu angajamentele din cadrul DCFTA, Parlamentul va adopta un nou Cod vamal în conformitate cu Codul Vamal al Uniunii Europene (Regulamentul (UE) nr. 952/2013).

Acţiunea 28. În vederea creşterii eficacităţii şi independenţei sistemului judiciar, Parlamentul va adopta legislaţia primară şi secundară pentru consolidarea poziţiei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în special prin limitarea calităţii de membru la un singur termen de 6 ani şi obligarea Guvernul să consulte CSM la stabilirea bugetului sistemului judiciar. Parlamentul se va strădui să excludă procurorul general şi preşedintele Curţii Supreme din componenţa sa din oficiu şi să adopte o legislaţie care să asigure absenţa lor de a vota asupra chestiunilor care ar pune în pericol principiul independenţei sistemului judiciar.

Socialmai mult
16.12.17 - 14:59
16.12.17 - 14:58
16.12.17 - 14:57
15.12.17 - 19:38
15.12.17 - 19:37
15.12.17 - 19:35
15.12.17 - 17:52
15.12.17 - 17:51
15.12.17 - 16:40
15.12.17 - 16:10
15.12.17 - 13:11
15.12.17 - 12:46
14.12.17 - 17:38
14.12.17 - 17:23
14.12.17 - 17:22
14.12.17 - 17:19
14.12.17 - 16:45
14.12.17 - 12:21
14.12.17 - 10:37
14.12.17 - 10:34