În țara noastră apar tot mai multe proiecte de încălzire pe bază de biomasă. O mare parte sînt realizate de consumatorii casnici, datorită investițiilor relativ mici și a subvențiilor. Totuși în ultimul timp chiar și cei mai mari consumatori de gaze naturale, cum ar fi Centralele electrice de termoficare (CET), anunță că vor trece parțial la biomasă solidă.

Societatea pe Acţiuni Termoelectrica este principalul producător și furnizor de energie electrică şi termică în or. Chișinău și suburbiile acestuia. Întreprinderea a fost creată în 2015 prin fuzionarea întreprinderilor S.A. Termocom, S.A. CET-1 şi S.A. CET-2.

La un an de la crearea societății, conducerea acesteia anunță că a reușit să reducă pierderile pînă la 361 milioane lei, față de 848 milioane lei, acumulate cu un an înainte, de cele trei întreprinderi care au fuzionat. Directorul întreprinderii afirmă că Termoelectrica va obține venit pe parcursul acestui an, datorită măsurilor de eficientizare întreprinse.

„Performanța întregului sistem la zi este de circa 80%. De la crearea noii întreprinderi noi ne-am axat pe reducerea costurilor de producere, în mare parte, datorită proiectului de finanțare în sumă de 40 milioane de dolari din partea Băncii Mondiale. Acesta prevede un șir de măsuri pentru ridicarea eficienței sistemului, prin construcția de magistrale noi.

De asemeni, CET-1 a fost debranșat începînd cu 31 martie și nu va mai fi pus în funcțiune. Toată sarcina termică a fost transmisă la CET-2 care posedă un randament de 94%, comparativ cu circa 80% la CET-1. De asemenea am construit o linie performantă de pompare. Astfel, o pompă care consuma anterior aproximativ 630 kW/h, după ce a fost înlocuită cu una modernă necesită doar 180 kW/h”, declară directorul general al Termoelectrica S.A., Veaceslav Eni.

Toate măsurile de eficientizare implementate pe parcursul unui an au permis o majorare a eficienței sistemului energetic din Chișinău cu circa 20%. „Sper ca după implementarea proiectului finanțat de Banca Mondială vom ajunge la o eficiență globală a sistemului de aproximativ 90%. Totodată cred că vom reuși să finisăm proiectul nu în 2019, după cum este prevăzut, ci în 2018, datorită faptului că am reușit realizarea mai multor măsuri înainte de termen”, susține directorul general Termoelectrica.

Cel mai mare consumator de gaze naturale trece parțial la biomasă

Termoelectrica este cel mai mare consumator de gaze naturale din țară. Astfel, în 2015 întreprinderea a consumat 352 milioane de m3 de gaze sau 38% din consumul total pe țară.

Termoelectrica asigură suburbiile cu agent termic prin intermediul a 19 centrale termice cu o capacitate de 1,2-1,5 mW cu ardere directă pe gaze naturale. Eficientizarea sistemului prevede ca acestea să fie înlocuite cu altele mai performante, care vor funcționa pe biomasă.

„În acest an vom instala un cazan pe biomasă în comuna Băcioi, cu o capacitate de 500 de kW și eficiență de peste 90%, comparativ cu actuala centrală care are un randament de circa 70%. Odată ce se va constata eficiența acestui model de încălzire se preconizează înlocuirea tuturor celor 19 cazangerii suburbane cu altele mai eficiente și moderne pe biomasă.

Nu exclud să devenim și producători de biomasă avînd în vedere capacitățile pe care le avem, dacă se va dovedi faptul că utilizarea biomasei va aduce beneficii suplimentare întreprinderii. De asemenea, noi analizăm posibilitatea de implementare și a altor surse de energie regenerabilă, precum colectoarele solare sau a panourile fotovoltaice, etc. Totuși, trebuie să analizăm minuțios posibilitatea de implementare a fiecărui proiect, pentru a nu face erori”, afirmă Veaceslav Eni.

El mai spune că în prezent se duc tratative cu Banca Mondială pentru construcția unui nou CET și modernizarea centralelor termice din Sud și Vest, care funcționează pe ardere directă, pentru instalarea echipamentului de cogenerare. Aceste măsuri vor asigura un randament de peste 96% al turbinelor.

La nivel internațional există mai multe exemple de modernizare a vechilor CET-uri. Un exemplu este centrala pe cărbune din orașul danez Astrupgaard. În prezent, după ce a fost modernizată, ea funcționează pe așchii și paie, oferind un randament de circa 104%.

Autoritățile de pe insula daneză Samsoe s-au dovedit a fi mai inventive. Astfel, o centrală care funcționează pe așchii a fost conectată la mai multe colectoare solare, care reușesc să asigure circa 25% din producția de energie termică a centralei.

Încălzirea pe biomasă solidă cîștigă teren

În țară apar tot mai multe proiecte în care autoritățile locale trec la încălzirea pe bază de biomasă solidă.

Autorităţile din Ungheni anunță că vor creştere de pînă la 20%, către anul 2020, ponderea energiei produse din surse regenerabile. În acest scop, se lucrează la racordarea instituţiilor publice la sisteme de încălzire pe biomasă, energie solară şi geotermală.

Astfel, recent Consiliul raional Ungheni a anunțat concurs pentru stabilirea unui Parteneriat Public Privat pentru „Dezvoltarea infrastructurii termoenergetice pe biomasă” pe un termen de 10 ani. Obiectivul inițial este reabilitarea a 5 puncte termice, instalarea a 2 centrale pe peleți, precum și efectuarea măsurilor de eficiență energetică pentru cinci instituții publice și furnizarea către acestea a energiei termice pe biomasă.

La Bălți va fi realizat un proiect de eficiență energetică care include instalarea unei centrale termice pe biomasă.

La prima etapă va fi majorată capacităţii blocului de ardere al CET şi o creştere a producerii electricităţii cu aproape 60% prin instalarea a trei motoare cu gaz, investiţia constituind 6,1 milion de euro. Cea de a doua componentă presupune înlocuirea pompelor, ventilatoarelor şi aspiratoarelor de fum în stare critică, inclusiv instalarea convertizoarelor de frecvenţă.

Cea de a treia componentă prevede înlocuirea cazanului pe cărbune dintr-un cartier din municipiul Bălţi cu un cazan pe bază de biomasă (peleţi), investiţia constituind 150 de mii de euro. Iar o altă componentă vizează instalarea punctelor termice individuale în 120 de clădiri din municipiul Bălţi pentru aproximativ 28 de mii de locuitori. Proiectul este finanțat de împrumutul BERD în sumă de circa 7 milioane de euro, fiind oferite și 3 milioane de euro în calitate de grant.

Într-un cartier din orașul Orhei urmează a fi înlocuită o centrală veche pe gaze naturale, cu una performantă pe biomasă. Proiectul este finanțat de către Programului Parteneriat European pentru Proiecte Demonstrative. Scopul programului este de a acorda asistență autorităților locale apartenente Parteneriatului Estic în abordarea provocărilor locale în domeniul energiei durabile. Investiția totală în proiect este de circa un milion de euro, dintre care 75% sînt oferiți de Uniunea Europeană.

Ruslan Surugiu, președintele ONG-ului Pro-Energy, care este partenerul acestui proiect, afirmă că în prezent se elaborează caietul de sarcini, iar licitația pentru achiziția echipamentului va fi anunțată la finele anului curent.

„Biomasa poate fi privită ca o sursă pentru producerea energiei termice. Proiecte de agest gen sînt foarte multe. Astfel, se constituie Parteneriatelor Publice Private în mai multe raioane ale R. Moldova, care au fost selectate în baza concursului pentru încălzirea obiectivelor publice. În astfel de proiecte este foarte important să ținem cont de potențialul de producere a biomasei care există în fiecare regiune și de existența producătorilor de biocombustibil la nivel local.

În ceea ce ține de încălzirea cu biomasă a Chișinăului, este destul de complicat să fie asigurat cu această resursă, avînd în vedere capacitățile sistemului din capitală. Acest lucru ar fi posibil pentru producerea apei calde menajere pe timp de vară. Am început să facem niște calcule, pentru a vedea cît este de fezabil”, afirmă Mihail Stratan, directorul Agenției Pentru Eficiență Energetică.

Pe de altă parte el mai spune că „Acum se depun eforturi pentru crearea unei pieți transparente de vînzare și cumpărare a combustibililor din biomasă solidă. Astfel, preconizăm crearea unei pagini web, unde se vor regăsi toți producătorii și principalii consumatori de biomasă solidă, unde ei vor putea să negocieze prețul”, afirmă Mihail Stratan, directorul Agenției Pentru Eficiență Energetică.

Proiectele care implică utilizarea biomasei solide ar putea fi stimulate de în cazul în care va fi acceptată propunerea Ministerului Economiei de a reduce TVA-ul pentru biocombustibilii solizi pînă 0%, față de 20% cît este în prezent. De remarcat că în prezent pentru gazele naturale este aplicată taxa TVA de 8%, defavorizînd dezvoltarea ramurii biocombustibililor solizi.

Vlad VASILCOV (agora.md)