Ce s-a intimplat cu natura si oamenii in 1816, anul fara Vara?

Impactul unui asemenea fenomen în zilele noastre ar fi catastrofal

Schimbările climaterice din zilele noastre sunt puse, în ultima vreme, pe seama noilor tehnologii puse în slujba războaielor economice. Au fost însă situaţii în care dezastrele naturale au venit tocmai din adîncurile Pămîntului, fiind cauzate de vulcani. Una dintre cele mai puternice erupţii vulcanice a fost erupția Muntelui Tambora (Tamboro) – un stratovulcan de pe insula Sumbawa, din Indonezia. Zgomotul iscat atunci s-a auzit pînă în Sumatra, la 2000 de km distanță. Această erupție violentă, din 1815, a avut ca efect, în anul următor, lipsa Verii sau o Vară neobișnuit de rece. 1816 este cunoscut ca „anul fără Vară”.

Cum a avut loc efectul de „răcire globală” din Vara lui 1816?

Erupția Muntelul Tambora s-a petrecut în aprilie 1815. În atmosferă au fost expulzate cantități imense de gaze și cenușă vulcanică. O parte dintre acestea s-au împrăștiat, apoi, în toate direcțiile, purtate de vînt. Cumplita erupție a durat aproape 2 săptămîni şi a ucis peste 90.000 de oameni.

Erupțiile vulcanice de anvergură pot determina un efect invers fenomenului de încălzire globală. Există două mecanisme, prin care erupțiile majore pot determina „răcirea globală”. Primul mecanism: particulele de materie vulcanică expulzate la înălțimi de peste 10 km vor reflecta lumina solară, împiedicînd-o să ajungă la suprafața pămîntului. Particulele acestea pot persista, însă, în aer, numai o perioadă scurtă de timp.

Al doilea mecanism, ale cărui efecte au fost resimțite din plin în anul următor după erupția Vulcanului Tambora: dioxidul de sulf eliberat de către vulcan s-a preschimbat, treptat, în acid sulfuric, ale cărui molecule (prezente în mare cantitate) n-au mai îngăduit unei bune părți din radiația calorică a Soarelui să mai ajungă la Pămînt.

Urmarea? În anul următor (de fapt, în anii următori), Verile au prezentat, în zonele temperate, temperaturi medii specifice mai degrabă Primăverii. Recoltele au avut de suferit și multe zone din Asia, America de Nord și Europa au fost bîntuite de foamete. În Nord-estul SUA s-a raportat, la 6 Iunie 1816, o zi de Iarnă… la început de Vară. În acea zi a nins, iar stratul de zăpadă a măsurat circa 15 cm.

Din fericire, schimbarea dramatică a vremii nu a durat mult. Temperaturile au revenit la normal după doi ani, în 1817, iar natura a început să se refacă încet odată cu dispersarea particulelor ce împiedicau razele de soare să atingă solul.

Dacă în epoca modernă ar surveni o erupție vulcanică de amplitudinea celei survenite în 1815, la Muntele Tambora, efectele globale ar putea fi catastrofale. De la începutul sec. al XIX-lea, populația globală a crescut cu miliarde de oameni. S-ar ivi o problemă alimentară greu de rezolvat, precum și dificultăți în aprovizionare și transporturi, de vreme ce materia vulcanică expulzată în atmosferă ar provoca defectarea rapidă a motoarelor avioanelor. Mulți oameni ar rămîne fără mijloace de subzistență iar foametea și epidemiile ar putea secera milioane de vieți.

InfoAlert.ro

 

Socialmai mult
18.08.17 - 14:30
18.08.17 - 14:26
18.08.17 - 12:24
18.08.17 - 12:18
17.08.17 - 16:32
17.08.17 - 15:01
17.08.17 - 14:55
17.08.17 - 14:48
15.08.17 - 16:24
15.08.17 - 12:32
10.08.17 - 15:01
08.08.17 - 19:58
08.08.17 - 16:18
08.08.17 - 16:00
08.08.17 - 15:52
08.08.17 - 15:00
08.08.17 - 14:32
08.08.17 - 14:02
08.08.17 - 13:30
08.08.17 - 13:27