Ce meserii vor disparea in urmatorii zece ani

Pe o piaţă a muncii aflată într-o continuă schimbare, există unele meserii care, estimează liderii de HR, vor dispărea definitiv în următorii zece ani. Realitatea socială în care trăim se mişcă cu o viteză uluitoare. Ne aflăm, cu siguranţă, într-o societate „fast-forward”, crede Dan Catana, HR Business Partner din România în cadrul Connections. „Pe de o parte, angajaţii îşi doresc o încetinire a ritmului alert al vieţii şi trăirea unor momente de „switch off”, acele momente magice în care îşi închid telefonul, e-mailul şi se reconectează cu natura. Iar la nivel de joburi, schimbarea este una destul de importantă şi va avea un impact major”, explică el.

În opinia sa, există cîteva concepte care au schimbat enorm realitatea care ne înconjoară: AI (artificial intelligence), IoT (Internet of Things), AR (augmented reality), VR (virtual reality) şi RPA (robotic process automation, pe fondul cărora mai multe joburi vor dispărea într-un viitor apropiat, pentru a face loc altora. „Pe scurt spus, sunt în pericol de dispariţie acele joburi care au o puternică componentă de repetitivitate, de rutină şi care pot fi uşor automatizate. Ca exemplu, un angajat front-desk, un operator telemarketing, un ofiţer credit sau un procesator de diverse comenzi”, spune el.  

În următorii ani vor fi mai importante în angajare criteriile de „soft skills”

La rîndul său, Dana Alexe, recruiment manager, Enea România, mărturiseşte că se observă o tendinţă accentuată către latura creativă, în detrimentul acţiunilor repetitive, care, estimează ea, vor fi din ce în ce mai automatizate. „În industria noastră se preconizează că poziţiile de testare manuală din prezent vor dispărea în totalitate în următorii ani. De asemenea, poziţiile interdisciplinare, cele care tind să acopere mai multe arii de expertiză sunt din ce în ce mai mult puse în valoare. De exemplu, în IT, în ultimii ani sunt tot mai solicitate poziţii de Full stack developer, spre deosebire de anii trecuţi cînd erau solicitări specializate pentru zona de Front-end sau Back-end”, explică ea.

Reprezentantul Enea consideră că în următorii ani vor fi mai importante în angajare criteriile de „soft skills” (comunicare, leadership, abilităţi de prezentare, public speaking, gîndire critică sau creativitate) şi inovare. „Deja vedem, în anumite locuri de muncă, din ce în ce mai puţini lucrători. De pildă, în fabricile de prelucrare a lemnului şi de producţie a palului pentru parchet şi mobilier, maşinile au preluat munca de pregătire a materiei prime, producţia propriu-zisă de pal, ambalare şi depozitare”, recunoaşte Anca Covaciu, senior consultant la MMM Consulting Int’l.

Ea îşi aminteşte că a văzut operatori în hala de producţie, însă foarte puţini, care lucrau în spatele unui panou cu comandă numerică sau la supravegherea ciclului de producţie. „Aceştia sunt lucrători fără studii superioare, însă cu abilităţi de a înţelege şi a lucra cu aplicaţii informatice de utilizare a maşinilor. Această situaţie se poate observa azi şi în fabricile de medicamente sau de producţie a subansamblelor în industria auto”, explică ea. Totodată, în medicină, „deja am văzut colaborarea dintre roboţi şi medici. De exemplu, în chirurgia oftalmologică, unde prezenţa robotului face ca numărul operaţiilor de cataractă să ajungă la 20 pe zi. Aşadar, mai puţini medici oftalmologi chirurgi în viitor”, crede Anca Covaciu. În ceea ce priveşte viitorul, Anca spune că vor continua să existe „joburi pentru oameni”, însă specializate şi pentru care va fi nevoie de alte abilităţi informatice. Iar asta pentru a putea lucra cu maşinile şi roboţii, dar şi de abilităţi soft de comunicare, negociere, lucru în echipă şi leadership, pentru a putea contrabalansa ducerea comportamentului uman „într-o zonă de automatizare a gesturilor şi a limbajului”.
„Cred că job-urile care vor necesita abilităţi înalte se vor găsi în economiile dezvoltate, acolo unde companiile şi Guvernele vor avea resurse de investit, însă în economiile mai puţin dezvoltate vor continua să existe job-urile tradiţionale pentru care forţa de muncă va migra în sens invers: adică din ţări dezvoltate în ţări mai puţin dezvoltate, unde vor exista locuri de muncă mai multe pentru oameni”, conchide Anca Covaciu. Oricum, pe măsură ce unele joburi vor fi desfiinţate, vor apărea o serie de noi profesii, arată un studiu realizat în Noiembrie 2017 de către Center for the Future of Work (Cognizant), dintre care amintim:  Data Detective, Ethical Sourcing Officer, AI Business Development Manager, Master of Edge Computing, Cyber City Analyst.