În India există un sistem care separă oamenii în diverse clase sociale sau caste. O persoană aparţine castei în care s-a născut. Castele principale, începînd cu cele superioare, sunt: cea a brahmanilor, casta preoţească, cea de Kshatriyas, războii şi liderii timpurii, vaisya, negustorii şi artizanii, Sudra, slujitorii şi Panchamas sau proscrişii. Proscrişii, de fapt, nu aparţin niciunei case şi sunt cunoscuţi ca fiind cei „de neatins”.

Un indian născut într-o castă inferioară nu se poate muta într-un grup cu o avere sau educaţie mai înaltă. Există multe reguli legate de ce tip de contact se poate forma între oamenii de o castă şi membrii alteia. Sistemul castelor controlează societatea indiană foarte strict. Dar cum a pornit sistemul de caste? O teorie spune că, atunci cînd arienii au ajuns în India, în anul 1500 Î.Hr. au stabilit această ordine. Ei erau înalţi, cu pielea fină, cu nasuri mici şi păr lung şi drept.

Viaţa lor era bine organizată în grupuri sociale, iar sistemul de case le-a permis să îşi păstreze statutul de minoritate la conducere. Constituţia Indiei interzice discriminarea în funcţie de castă. Însă, acest sistem continuă să înflorească şi e foarte probabil să nu dispară prea curînd. Motivul pentru care sistemul de caste a rezistat în India de-a lungul a mii de ani este şi că este văzut ca un fel de instituţie religioasă.

Sursa: Descoperă.ro