CE ESTE INTERZIS SA FACI IN NOAPTEA DE REVELION SI IN PRIMA ZI A ANULUI

Ore numărate ne mai despart de Revelion, cînd, de la mic la mare, oamenii se vor așeza la masa de sărbătoare pentru a-și lua rămas bun de la 2019 și a întîmpina noul an. Iată ce trebuie să știi despre noaptea dintre ani și ziua de 1 ianuarie.

Forfotă mare în toată lumea în preajma Revelionului - noaptea în care vom întîmpina Anul Nou. Această sărbătoare reprezintă înnoirea simbolică a timpului, la cumpăna dintre ani. Noaptea de Revelion este sărbătorită de oamenii din întreaga lume în diverse moduri: în familie sau cu prietenii, cu urări de noroc și sănătate, cu focuri de artificii.

 

Celebrarea Anului Nou este unul dintre cele mai vechi obiceiuri

Tradiția spune că de-a lungul secolelor, pe teritoriul de astăzi al Moldovei, Anul Nou a fost sărbătorit în diferite anotimpuri. În perioada dacică, Revelionul era marcat pe 30 noiembrie, de Sfîntul Andrei. Într-o altă perioadă, Anul Nou începea la Bobotează și coincidea cu Anul Nou Agrar, asociat debutului vegetației.

Cuvîntul „revelion” folosit de moldoveni pentru a numi petrecerea dintre ani, provine din franceză și se referă la ”a sta de veghe” și ”a cina la miezul nopții”, cu prilejul unei sărbători. Credința populară spune că în noaptea dintre ani se deschide cerul pentru o clipă, moment în care credincioșii îl pot vedea pe Dumnezeu, la ospățul ritual.

 

Bucatele pe masa de Revelion a moldovenilor

Și cînd e vorba de ospăț, atunci moldovenii au grijă ca pe masa de sărbătoare să nu lipsească nimic. Tradiția spune că pentru masa de Revelion e bine să se pregătească 12 feluri de mîncare, în conformitate cu numărul de luni ale anului. De pe masa de sărbătoare nu trebuie să lipsească sarmalele, carnea, răciturile, plăcintele, colacii, coliva, prăjiturile de casă, dulciurile, fructele, dar și vinul roșu.

Un alt obicei legat de bucatele de pe masă se referă la plăcinte. Moldovenii obișnuiesc să pună în plăcinte bilețele de Anul Nou. Tradiția spune că printre plăcintele servite e bine să fie una în care este pusă o monedă. Pe cel căruia îi nimerește îl așteaptă un an norocos.

Obiceiurile specifice acestei zile reprezintă un rit precreștin de fertilizare, de invocare a spiritelor bune în casa și gospodăria celui urat. În ziua de Anul Nou, în Moldova copiii merg cu Sorcova la rude și apoi la vecini, primind în schimb bani şi dulciuri. Personajele de sărbători sînt Moș Crăciun, Alba ca Zăpada, Baba Hîrca, Capra, Călușarii și Ursul.

 

Superstiții legate de Anul Nou

De-a lungul istoriei și pînă în zilele noastre, oamenii obișnuiesc să creadă în magie. Astfel, majoritatea au convingerea că tot ceea ce se va întîmpla în noaptea de Anul Nou reprezintă un semn pentru ceea ce va urma în anul următor.

Cele mai des întîlnite superstiții sînt legate de bani. Moldovenii cred în continuare că, dacă te prinde Anul Nou fără bani, vei fi sărac tot anul, iar dacă ai intrat în noul an cu datorii, acestea se vor ține scai de tine pînă la sfîrșitul anului. Tradiția spune că în prima zi a anului se spală pe față, pînă la răsăritul soarelui, cu apa în care în ajun au fost aruncate monede. În noaptea dintre ani, dar și pe 1 ianuarie, la moldoveni nu se plînge.

Persoanele care plîng, vor avea un an plin cu evenimente triste, potrivit superstițiilor. Moldovencele nemăritate împrumută o verighetă și o poartă de Anul Nou pe al treilea deget de la mîna stîngă. Sînt convinse că așa îl vor visa pe viitorul soț.

În mod tradițional, nu se aruncă nimic din casă în prima zi a Anului Nou, pentru că, procedînd astfel, oamenii își pierd norocul. Se mai crede că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi din an va influența gazda tot anul. Totodată, în prima zi din an nu se iese din casă pînă cînd o persoană brunetă nu intră în locuință.

 

Obiceiuri legate de Anul Nou

În Moldova, cu o lună înainte de Anul Nou, într-un vas de lut se seamănă boabe de diferite cereale. Culturile care nu răsar nu mai sînt semănate primăvara în cîmp.

Pentru a ocroti animalele, moldovenii, în prima dimineață a noului an, le afumă cu fum din gunoi ars. Un obicei, care, potrivit unor oameni, te face să cunoști adevărul, este calendarul de ceapă.

În 12 foi de ceapă, fiecare semnificînd una dintre lunile anului, se pune sare. În funcție de felul în care se topește sarea, va ploua sau nu în luna respectivă.

Sursa: sputnik.md