Pariaţi pe Uniunea Europeană! (I)

Unul din cei mai importanţi gînditori ai umanităţii, francezul Blaise Pascal, ne propunea, la mijlocul secolului al 17-lea, într-o carte care făcea apologia creştinismului, “Les Pensées”, să pariem pe existenţa lui Dumnezeu, pentru că dacă există, ne vom bucura de viaţă veşnică, iar dacă nu există, nu vom pierde nimic.

Păstrînd, bineînţeles, proporţiile şi respectînd exigenţele normalităţii bunului simţ, un demers similar vă propunem şi noi, în secolul XXI, în contextul în care societatea din Moldova este divizată în trei părţi. Unii pledează pentru Uniunea Eurasiatică, alţii pentru integrarea în Uniunea Europeană, iar o parte nu-şi doreşte nimic.

Ce-ar fi dacă am paria pe Uniunea Europeană? Dacă ideea că “integrarea în Uniunea Europeană va asigura modernizarea Republicii Moldova şi un trai de viaţă decent locuitorilor săi” se va adeveri, atunci vom avea numai de cîştigat, iar dacă nu se va întîmpla asta, nu vom pierde nimic.
Vom pierde “sprijinul” Federaţiei Ruse, vor încerca să ne convingă scepticii, cu alte cuvinte, Federaţia Rusă ar reprezenta alternativa la UE.

Dar ce ne oferă Rusia? Instituţii precum Rosselhoznadzor care ne subminează economia interzicînd accesul fructelor şi vinului nostru, un Rogozin care ne sfidează în fiecare an că vom muri de frig Iarna în case şi care încurajează separatismul transnistrean. NIMIC, aşadar. Nici măcar stabilitate pentru că, odată cu anexarea Crimeei, am văzut care sînt priorităţile de politică externă ale Moscovei.

Vrem să ne însoţim cu o entitate care face politică cu arma în mînă, Federaţia Rusă, sau cu una care respectă legile şi dreptul internaţional, Uniunea Europeană?

Federaţia Rusă ne cere să stăm la cheremul ei în schimbul aşa-numitor “favoruri”, precum dreptul de a beneficia de gaze, pe care oricum le plătim, de a munci la Moscova, deşi în condiţii critice. Pretenţiile ruse, precum întreruperea legăturilor Republicii Moldova cu lumea civilizată, nu sînt compatibile cu interesele noastre, ale moldovenilor.

În schimb, UE ne cere să devenim mai competitivi, să avem produse de calitate, să avem o administraţie funcţională şi o justiţie care să facă dreptate. Calitatea de stat membru al UE nu se poate obţine de pe o zi pe alta, ci presupune parcurgerea unei proceduri complexe. O dată îndeplinite condiţiile de aderare, ţările candidate trebuie să aplice legislaţia europeană în toate domeniile. Cunoscute sub denumirea de „criteriile de la Copenhaga”, acestea includ existenţa economiei de piaţă, a unei democraţii stabile, a statului de drept, precum şi acceptarea legislaţiei UE, inclusiv a celei referitoare la moneda euro.

Dacă le îndeplinim, şi, prin absurd, alegem să nu ne integrăm în UE, tot cîştigăm, pentru că rămînem cu un stat reformat şi modernizat, capabil să răspundă exigenţelor contemporaneităţii.

Uniunea Europeană este cel mai mare donator al Republicii Moldova. În timp ce ajutorul acordat de Federaţia Rusă se rezumă la cel prin care finanţează regimul separatist de la Tiraspol, cel primit de la Uniunea Europeană a constat în ajutoare financiare generoase, granturi de sute de milioane de euro şi facilităţi pentru dezvoltare.

Asistenţa financiară a Uniunii Europene acordată Republicii Moldova este în continuă creştere. În Iunie 2013, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, anunţa că UE a oferit granturi Republicii Moldova care depăşesc suma de 550 milioane de euro, la care se adaugă creditele acordate în condiţii avantajoase ţării noastre de către Banca Europeană pentru Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare. Iar de atunci finanţarea nerambursabilă din partea UE a fost suplimentată continuu. Asistenţa financiară a Uniunii Europene reprezintă principalul motor al dezvoltării economice şi sociale a Republicii Moldova şi contribuie la susţinerea reformelor democratice.

Granturile europene au fost oferite, în cea mai mare parte, pentru infrastructură, instituţii medicale, de învăţămînt, dar şi în domeniul social.
Uniunea Europeană ne-a oferit 3 milioane de euro doar pentru modernizarea Spitalului Republican, în timp ce Federaţia Rusă şi a sa Uniunea Vamală investeşte în Sevciuk şi camarila sa.

Le-a păsat ruşilor de sănătatea noastră, de educaţia copiilor noştri, sau a încercat să ofere o şansă ţăranului care, cu plugul de pe vremea lui Ştefan Cel Mare, trudeşte de dimineaţă pîna seara pe ogor? Nici un leu, nici o, rublă, NIMIC. Şi nici nu există vreun semn că am putea primi în viitor!

Moldova Suverană