CASTELELE BÎNTUITE ALE ROMÂNIEI

Marea Britanie nu este singura ţară de pe Glob care se poate lăuda cu numărul mare de castele bîntuite pe care le are. La acest capitol, România se dovedeşte a fi un rival demn de luat în considerare. De la Castelul Corvinilor din Hunedoara, la Castelul de la Poenari - Argeş, Castelul Bran, Castelul Cantacuzino din Buşteni, pînă la conacele din Prahova, Castelul Iuliei Hasdeu şi Castelul Banffy de lîngă Cluj, toate se mîndresc cu nenumărate cazuri de bîntuire. Astfel, Anglia nu are, neapărat, cele mai multe fantome, ci doar cele mai mediatizate.

Castelul Banffy - comuna Bonţida, jud. Cluj

Între anii 1437 şi 1543, familia Banffy a construit în Bonţida, aproape de Someşul Mic, un castel cu patru bastioane, unde membrii ei au locuit pînă în anul 1944, cînd au fost evacuaţi de germani, care voiau să trans­forme castelul în spital militar. Aşa s-a şi întîm­plat, palatul funcţionînd ca spital militar, pînă la termi­narea războiului. În tot acest timp, numeroşi militari au murit în incinta castelului, fie din cauza rănilor, fie din cauza bo­lilor de care sufereau. După război, într-o parte a castelului a ajuns să funcţioneze o cooperativă agricolă, după care clădirea a ser­vit ca depozit pen­tru diverse ma­teriale. Recent, fun­da­ţia "Tran­sylvania Trust" a alo­cat două milioane de euro pentru a resta­ura o aripă a castelului şi capela. În prezent, cas­telul Banffy este re­no­vat în proporţie de 20%. Pentru o restau­ra­re totală, ar fi nevoie de aproximativ şapte mi­­lioane de euro.

Datorită frumuseţii sale arhitectonice, cas­te­lul Banffy este su­pra­numit "Versailles-ul Tran­­silvaniei", dar lu­crul pentru care a de­ve­nit cu adevărat cu­nos­­cut, îl reprezintă bîn­­tui­rile de fantome. O mare parte din dis­tru­­gerile pro­duse cas­telului au fost făcute de germani, pe vremea cînd folo­seau clădirea ca spital militar. Pre­zenţa lor la castel a inspirat ani de zile jocurile co­piilor din sat, care se adu­nau seara acolo, pentru a se juca de-a soldaţii. Băieţii tri­mişi de părinţi cu oile la păscut urcau animalele la un etaj al castelului, de unde ele nu puteau să coboare, timp în care inventau tot felul de jocuri de-a războiul. Involuntar, în toiul "lup­telor" pe care le duceau, mulţi dintre ei au fost mar­torii unor în­tîmplări bizare, cînd la locul încăierării apăreau nişte făpturi transparente, îmbrăcate în uniforme de soldaţi.

Două fete din Bonţida, Maria şi Ionela, au desco­perit, pe cînd aveau doar 10 ani, un tunel subteran se­cret, care făcea legătura între Castelul Banffy şi bise­rica greco-catolică din localitate. În scurt timp, acest tunel a devenit noul loc de joacă preferat al copiilor. Tunelul era relativ mare, copiii descoperind în el şi ceva care semăna foarte mult cu un mijloc de transport care fusese folosit, se pare, pentru a-i trans­porta în se­cret pe cei de la castel, la biserică. Cînd adulţii au aflat despre tunel, l-au astupat imediat, ca acesta să nu se pră­buşească peste copii. Totuşi, înainte de astuparea tunelului, un grup de băieţi intraţi să se joace în subsol au fost luaţi prin surprindere de zeci de lilieci apăruţi din senin. Mulţi tineri se jucaseră de-a lungul timpului acolo şi nimeni nu văzuse niciodată lilieci.

Toţi lo­calnicii consideră că împrejurimile şi castelul sunt bîntuite. De-a lungul timpului, au fost raportate de martori oculari numeroase apariţii de fantome bănuite a fi ale celor care au murit în timp ce castelul era folosit ca spital militar de către germani. Mulţi au văzut siluete de soldaţi germani şi de oameni în cîrje apărînd, dis­părînd sau plimbîndu-se printre zidurile castelului.

Conacele din Prahova. Casa Bellu de la Urlaţi

 belu dun urlati copy.jpg

Deşi puţine, în România încă mai există cîteva localităţi unde pot fi admirate conace originale, în care au locuit cîndva boierii de pe vremuri. Multe dintre acestea sunt bîntuite. În localitatea Urlaţi, de exemplu, încă se mai păstrează clădirea mică a conacului Bellu, un adevărat monument de arhitectură românească, ce datează din anul 1800. În interior pot fi admirate mo­bilă de epocă frumos sculptată, tablouri şi icoane, cărţi vechi şi porţelanuri de mare valoare, toate adunate de familia Bellu, în­rudită prin alianţă cu Can­ta­cuzinii, Văcăreştii şi Câm­pi­nenii. Deşi este frecvent vizitat, nu de puţine ori, noaptea, se aud zgomote ciudate, venind din podul casei. Se spune că soţia lui George Bellu, Odette, bîntuie casa, fără a putea să îşi găsească liniştea nici după moar­te, din cauza lipsei de fi­de­litate a soţului ei.

Micul Trianon din Floreşti

 micul trianon copy.jpg

În 1907, Grigore Cantacu­zi­no a dat ordin pentru începerea unei construcţii care avea să fie o copie fidelă a Trianonului de la Versailles, pentru a-l face cadou fiicei sale, Alice Can­ta­cuzino. Acesta a devenit Micul Trianon de la Floreşti, care a fost finalizat în 1914. Ulterior, i se adaugă conacul Sângeru, de pe Valea Cricovului Sărat, şi conacul Urlăţeanu, de lngă Ceptura, toate monumente arhitecturale impresionante, despre care localnicii spun că ar fi bîntuite de fanto­mele celor care au locuit acolo în vremuri apuse.

Castelul Bran

castelul-bran copy.jpg

În anul 1211, începea construcţia unuia dintre cele mai cunoscute castele ale României. Este vorba despre Castelul Bran, finalizat în anul 1377. Iniţial, castelul a fost construit cu scop militar. Ulterior, i-a fost adăugat în anul 1622 un turn în partea de sud, conform instruc­ţiunilor principelui Gabriel Bethlen, căruia i s-a ală­turat, mai tîrziu, un turn dreptunghiular, în partea de est. Abia în anul 1920, cetatea a devenit castel, aflîn­du-se în proprietatea Reginei Maria, care a dat ordin pentru realizarea unor importante lucrări de restaurare.

În anul 2012, un grup britanic de cercetători din domeniul paranormalului a venit la Bran, cu intenţia de a realiza prima investigaţie serioasă a bîntuirilor de la castel, care deveniseră folclor local. Folosind o aparatură specifică, aceştia au luat contact cu spiritul Helenei, o fată născută la Bran şi moartă în acelaşi loc, la vîrsta de 27 de ani. Totuşi, localnicii susţin că locul este bîntuit de mult mai multe spirite, printre care se numără şi spiritele Reginei Maria şi cel al lui Vlad Ţepeş. Localnicii mai declară şi că, într-un anumit loc din castel, în unele seri, poate fi simţit, ca din senin, un miros foarte puternic de violete, florile preferate ale Reginei Maria.

Yami KAMUI