CANDIDATUL PSEUDOLEGITIM DUCA – PLAGIATOR SADEA ŞI MANAGER EŞUAT

(Continuare)

3. Fostul preşedinte al Academiei Gheorghe Duca toarnă cu nemiluita minciuni sfruntate şi lui vlădică şi lui opincă

Duca, respingînd acuzaţiile de plagiat din partea mea, după vechiul şi incurabilul său obicei, a minţit de au îngheţat apele la sfîrşitul săptîmînii trecute, cînd întru-un interviu la www.unimedia.md a pronunţat cu seninătate că, în anul 2004 i-aşi fi fost subaltern, spunînd că, în acaestă pretinsă calitate de superior al meu mi-a solicitat să-i pregătesc un discurs, pe care dînsul l-a vociferat la o conferinţă din luna iunie a acelui an şi mai apoi în 2007 l-a publicat în cartea sa „Contribuţii la societatea bazată pe cunoaştere”. Fiţi atenţi, Vă rog, prin faptul că, chipurile i-aşi fi fost subaltern, Duca îndreptăţeşte însuşirea de către dînsul a muncii mele intelectuale, de parcă eu nu aşi fi posesor de titlu ştiinţific, ci un amărît de iobag la curtea lui şi a soţiei sale. Duca umblă şi de data aceasta cu mîţa în sac, încurcînd iţele şi încercînd să inducă în eroare o lume întreagă. Întîi de toate, eu în anul 2004 nicicum nu puteam fi subalternul lui Duca pe simplul motiv că, exercitam funcţia de viceministru al economiei, în care funcţie m-am aflat de pe data de 11 septembrie 2002 pînă pe data de 23 februarie 2005. În al doilea rînd, în virtutea Hotărîrii Guvernului nr. 877 din 15 iulie 2003, atunci, în iunie 2004, mă aflam în extrem de împovărătoarea şi extenuanta ipostază de responsabil de elaborarea variantei finale a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), document de planificare strategică de importanţă vitală pentru Republica Noldova din acele timpuri. Întocmirea şi adoptarea SCERS era solicitată insistent de către Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional ca condiţie pentru a salva ţara noastră de risculul default-ului care plana asupra ei de cîţva ani buni. Fireşte, conducerea statului în acea perioadă, pe bune îngrijorată de ameninţarea default-ului, monitoriza cu stricteţe şi urgenta pe toate căile elaborarea SCERS-ului prin presiuni dure asupra grupului de lucru al SCERS, grup pe care îl conduceam şi împreună cu acest grup, dedicam tot timpul elaborării acestui document, inclusiv orele extraprogram, plus toate sîmbetele, duminicile şi sărbătorile. În al treilea rînd, chiar dacă prin absurd, de dragul ochilor frumoşi ai lui Duca, eu m-aş fi apucat în iunie 2004 să-i pregătesc un discurs, pe care el ulterior l-ar fi publicat, el era dator în publicaţia sa din 2007, să mă invite în calitate de coautor, sau, cel puţin, să facă trimitere la ceea ce eu am publicat în 2004.

Nu ajunge nici un spaţiu ca să fie enumerate toate minciuniule pe care le-a debitat Duca în ultimii 10 ani, dar despre una sînt dator să vorbesc, căci este foarte gravă. Apropo, anume în procesul de analiză a acestei minciuni am şi depistat plagiatul descris în prezentul articol. Folosindu-se de faptul că, în evaluarea eforturilor de susţinere directă a C&D de către stat la nivel internaţional este acceptat un parametru macroeconomic mai puţin înţeles de guvernanţi şi anume - cheltuielile bugetare în sfera C&D, exprimate ca şi procent (%) din PIB - conducerea AŞM, în persoana lui Duca, 10 ani la rînd a prelungit „tradiţia” minciunoasă, încetăţenită de precedenta conducere a acestei instituţii, prin a „confunda” cheltuielile totale pentru C&D cu cheltuielile bugetare pentru C&D. Şmecheria lui Duca, pînă în prezent, a fost pe cît de primitivă, pe atît de influentă: în cercurile noastre politice continuă să nu se făcea diferenţă între noţiunea „a finanţa C&D din bugetul de stat” şi noţiunea „a cheltui în cadrul unui stat pentru C&D”.

Cît de mare este diferenţa cantitativă dintre aceşti doi parametri în diferite ţări, spre deosebire de Republicii Moldova, demonstrează tabelul 3.

Tabelul 3. Cheltuielile, în comparaţie cu PIB, pentru ştiinţă şi inovare (cercetare-dezvoltare - C&D), PIB pe cap de locuitor şi PIB în anul 2009 în diferite ţări

Ţara

Cheltuielile bugetare,% din PIB

Cheltuielile totale,% din PIB

PIB pe cap de locuitor,

dolari SUA

PIB , milioane

dolari SUA

Cheltuielile bugetare în anii 990,% din PIB

Cheltuielile totale în în anii 990,% din PIB

SUA

1,17

2,77

45 989

14 119 000

1,18 (1991)

2,86 (1991)

Finlanda

1,13

3,93

44 581

237 512

0,79 (1991)

1,87 (1991)

Corea de Sud

1,02

3,37

17 078

832 512

0,46 (1990)

2,30 (1990)

Danemarca

0,99

3,02

55 992

309 596

0,73 (1991)

1,59 (1991)

Portugalia

0,92

1,66

21 903

227 676

0,38 (1991)

0,61 (1991)

Suedia

0,91

3,60

43 654

406 072

1,22 (1991)

2,54 (1991)

Japonia

0,75

3,44

39 738

5 068 996

0,45 (1991)

3,04 (1991)

UE

0,74

2,01

32 845

 

 

 

Estonia

0,70

1,42

14 238

19 084

0,44 (1996)

 

Israel

0,64

4,27

26 256

194 790

 

 

Moldova

0,52

0,58

1 516

5 405

0,73 (1990)

 

Lituania

0,26

0,84

11 141

37 206

0,35 (1994)

0,50 (1994)

Surse: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova (www.statistica.md) şi Rapoartele anuale privind activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (www.asm.md), Direcţia Generală pentru Cercetare şi Inovare a Comisiei Europene, Eurostat, OECD

Cine a citit prezentu articol pînă aici a înţeles perfect de ce în titlu l-am numit pe Duca plagiator sadea. Acum explic de ce îl numesc şi manager eşuat. În tabelul 1 sînt reflectate cifrele care indică primul motiv: prăpastia dintre ştiinţă şi învăţămîntul superior în timpul guvernării dezastruoase de 10 ani a lui Duca n-a dispărut, ci dimpotrivă s-a adîncit enorm. Numărul cercetătorilor ştiinţifici în toată sfera ştiinţei şi inovării, amintesc s-a înjumătăţit, după vîrstă cei rămaşi îmbătrînind şi demoralizîndu-se. Fiţi atenţi, Vă rog, acest dezastru al potenţialului uman din ştiinţă şi inovare a avut loc exact în anii 2000-2010, adcă în perioada cînd ritmurile cheltuielilor pentru această sferă (circa 20% anual) erau cele mai înalte din lume (vezi tabelele 2 şi 4). Merită a menţiona că, aceste ritmuri în perioada numită întreceau creşterea anuală a PIB-ului de circa 5 ori (tab.2). Demult nu mai sînt angajat în ştiinţă şi inovare, de aceea îi întreb pe cei ce activează în instituţiile ştiinţiice azi: oare sau mărit din 2000 pînă în 2010 salariile Domniilor Voastre de 11 ori aşa cum s-au mărit cheltuielile totale pentru ştiinţă (tab. 4) ? Sau poate de 11 ori Vi s-au oferit mai multe apartamente, Vi s-au procurat în sume de 11 ori mai multe echipamente, utilaje, reactive, tehnică pentru experienţele ştiinţifice ? Aţi cheltuit pentru deplasările cu scopuri ştiinţifice la conferinţe, stagieri, expediţii ştiinţifice de 11 ori mai multe fonduri ? Aţi avut acces de 11 ori la mai multe reviste şi cărţi ştiinţifice ? Vi s-au înbunătăţit de 11 ori condiţiile de muncă şi de trai ?

Tabelul 4. Evoluţia cheltuielilor pentru ştiinţă şi inovare în Republica Moldova în anii 2000-2011

Anii

 

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Alocaţii bugetare, mil. lei

27,3

34,5

45,4

57,0

71,0

124,7

176,3

279,7

359,4

316,6

311,8

Toatl cheltuieli, mil. lei

31,9

42,7

55,0

67,8

86,4

139,1

198,2

304,0

388,2

351,3

350,8

Aloc. bugetare, % din PIB

0,17

0,18

0,20

0,21

0,22

0,33

0,39

0,52

0,57

0,52

0,43

Total cheltuieli, % din PIB

0,20

0,22

0,24

0,25

0,27

0,37

0,44

0,57

0,62

0,58

0,49

Surse: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova (www.statistica.md) şi Rapoartele anuale privind activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (www.asm.md), Direcţia Generală pentru Cercetare şi Inovare a Comisiei Europene, Eurostat, OECD

Al doilea motiv pentru care îl consider pe Duca un manager total eşuat este faptul că, avînd putere absolută, în perioada lui de conducere nu a fost înlăturată izolarea ştiinţei şi a învăţămîntului superior de practica social-economică. Astfel, pe timpul administrării Duca au persistat, ba chiar sau aprofundat cele trei mari obstacole din calea edificării unei societăţi şi economii bazate pe cunoaştere, obstacole moştenite din epoca sovietică şi care la noi persistă şi după 22 de ani de independenţă, numele comun al cărora este IZOLAREA:

- izolarea dintre ştiinţă-inovare şi învăţămîntul superior (universităţi);
- izolarea dintre ştiinţă-inovare şi practica social-economică;
- izolarea dintre învăţămîntul superior şi practica social-economică.
 Aprofundarea izolării dintre ştiinţă-inovare şi învăţămîntul superior e descrisă în tab Din cauza acestei crescînde izolări (reducerii drastice pe timpull lui Duca a numărului angajaţilor în ştiinţă şi inovare din universităţi) suferă enorm calitatea procesului didactic, dar şi legătura universităţilor cu practica, deoarece neavînd rezultate ştiinţifico-inovaţionale, universităţile puţin ce au a propune business-ului şi societăţii. Universitatea de tip humboldian, care leagă inseparabil cele două activităţi, învăţămîntul şi cercetarea, a fost modelul care a triumfat în Europa.

Şi al treilea tip de izolare, cel mai grav – dintre ştiiinţă şi practica socila-economică. Această izolare, în comparaţie cu alte ţări e descrisă în tabelul 3. Din acest tabel reiese că la fiecare dolar alocat din buget sferei ştiinţei şi inovării, la fiecare dolar din buget din business se mai mai atrag: în Israel 5,7 dolari, în Japonia – 3,6, în Estonia – 1,0, în Lituania - 2,2, în Letonia – 1,3 dolari. Sub conducerea lui Duca, fiecare dolar din buget ne asigură doar 11 cenţi din alte activităţi.

Cheltuielile pentru ştiinţă şi inovare în economiile de piaţă comtemporane (în unele ţări pînă la peste 3% din PIB), provin din economia reală, adică din activităţile businessului inovaţional, de la rezidenţii parcurilor ştiinţifice şi tehnologice, rezidenţii incubatoarelor inovaţionale, din rezultatul implementării proiectelor de transfer tehnologic, de implementare a realizărilor ştiinţifice în practică, de diseminare a cunoştinţelor, adică din acele activităţi, care sînt asigurate de o infrastructură inovaţională, pe care în toţi cei 10 ani administrarea Duca aşa şi nu a reuşit s-o scoată din faza embrională. Duca n-a făcut nimic pentru aceast, dimpotrivă, el îşi concentrează eforturile asupra solicitărilor (cerşirilor) neîntrerupte ca 1% din PIB să fie alocat pentru sfera ştiinţei şi inovării aşa cum e stipulat în Codul cu privire la ştiinţă şi inovăre al Republicii Moldova - numai de la buget – adică din bugetul celei mai sărace ţări din Europa.

Ar fi normal, repet, cum are loc în toată lumea, ca cea mai mare parte a cheltuielilor să vină în ştiinţă din businessul inovaţional. Duca a acordat acestui domeniu o importanţă minoră. În calitate de argumente, voi aduce doar două exemple:

a) cu toate că după adoptarea Legii cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare la 21.06.2007, încă către toamna lui 2007, au fost identifiaţi 34 de rezidenţi ai parcului ştiinţifico-tehnologic „ACADEMICA” (firme inovaţionale din Moldova, Ucraina, Statele Unite ale Americii, Rusia etc.), pînă în 2012 nici unul dintre aceşti rezidenţi n-a obţinut importantele înlesniri fiscale şi vamale, care le erau asigurate de legea numită. La 1 ianuarie 2012 aceste înlesniri au fost anulate.

b) Strategia Naţională în domeniul Inovării a fost adoptată de Guvern doar în septembrie 2013, dar şi acest document a fost elaborat nu de AŞM ci de organizaţia neguvernamentală „Expert – group”.

Această totală impotenţă în domeniul planificării strategice este de-a dreptul uluitoare pentru o Academie în care sînt concentrate cele mai luminate minţi ale ţării. Iarăşi punem întrebarea inevitabilă: cît de bine sînt administrate aceste minţi ? În pct. a) al art. 73 al Codului cu privire la ştiinţă şi inovăre este stipulat, că Academia de Ştiinţe „elaborează şi promovează strategia dezvoltării sferei ştiinţei şi inovării...”, dar o asemenea Strategie n-a fost elaborată de către Academie nici pînă azi, cu toate că de la adoptarea de către Parlament a Codului cu privire la ştiinţă şi inovăre la 15.07.2004) au trecut 10 ani.

Neavînd nişte repere clare de dezvoltare, cheltuind banii publici pentru nişte activităţi improprii (gen Liceu şi Universitate Academice etc.), efectuînd nişte „reorganizări” şi „optimizări” absurde Duca a adus ştiinţa la ineficienţă şi degradare. Voi aduce doar cîteva exemple. Dacă în 2004 numărul de brevete obţinute în ştiinţă şi inovare a constituit 155, atunci în 2013 – doar 146. Ţinînd cont că, în acest răstimp cheltuielile pentru ştiinţă au crescut de la 86,4 mil. lei pînă la 334,4 mil. lei, deducem: la fiecare milion de lei s-au obţinut de 4 ori mai puţine brevete în 2013 în 2004.

Numărul de brevete este cel mai important parametru pentru ştiinţa aplicată. Pentru ştiinţa fundamentală cel mai important parametru este numărul de publicaţii inclus în bazele internaţionale de date privind publicaţiile ştiinţifice. Una dintre cele mai prestigioase astfel de baze de date este SCOPUS, conform căreia, dacă în 2003 după numărul de publicaţii savanţii moldoveni ocupau locul 91 în lume, atunci în 2012 - doar locul 105.

Şi în final, un aduc tabelul 5, în baza căruia despre eficienţa ştiinţei agricole poate judeca orice ţăran. Dacă în ţările dezvoltate productivitatea culturilor agricole în ştiinţă este cu 30% - 40% mai înaltă decît media pe ţară, deoarece în instituţiile ştiinţifice se practică cele mai performante tehnologii şi se cultivă soiuri şi hibrizi cu cel mai mare potenţial genetic, atunci în Republica Moldova situaţia este exact inversă.

Tabelul 5. Productivitatea medie a culturilor fitotehnice în Republica Moldova în anul 2011, tone/hectar

Culturile

Media în instituţiile ştiinţifice agricole

Media pe ţară

+/- faţă de media pe ţară,%

Grîu

2,0

2,64

- 24,2

Orz de toamnă

2,0

1,98

+ 1,0

Orz de primăvară

1,8

1,74

+ 3,4

Porumb pentru boabe

3,7

3,25

+ 13,8

Mazăre boabe

1,3

1,14

+ 14,0

Floarea soarelui

1,5

1,56

- 3,8

Sfecla de zahăr

23,5

23,73

- 1,0

Rapiţă

0,8

1,3

- 38,4

Soia

1,3

1,37

- 5,1

Cartof

5,2

11,9

- 56,3

Legume

4,7

10,37

- 54,4

Mere

4,4

4,78

- 7,9

Struguri

4,5

4,55

-1,1

Media

 

 

- 12,3

 Veaceslav Afanasiev,
doctor în agricultură,
academician al Academiei de
Ştiinţe Naturale din Rusia

Socialmai mult
19.09.18 - 16:58
19.09.18 - 16:50
19.09.18 - 15:43
19.09.18 - 14:30
19.09.18 - 14:15
19.09.18 - 12:32
19.09.18 - 12:27
18.09.18 - 18:28
18.09.18 - 18:27
18.09.18 - 17:43
18.09.18 - 12:28
17.09.18 - 17:01
17.09.18 - 16:54
17.09.18 - 16:53
17.09.18 - 16:50
17.09.18 - 14:26
17.09.18 - 12:13
16.09.18 - 16:51
15.09.18 - 16:27
15.09.18 - 16:23