CADRELE STIINTIFICE – PRIN PRISMA UNEI GUVERNARI INTELIGENTE

Penultima ședință a Comisiei de atestare din acest an, a șasea conform numărului, s-a întrunit în sala de ședințe a CNAA. În debutul ședinței, academicianul Valeriu Canțer, președintele Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare, i-a felicitat pe toţi cei prezenți cu prilejul Zilei internaționale a științei pentru pace și dezvoltare, marcată pe 10 noiembrie, apoi s-a referit și la alte evenimente importante pentru țara noastră, cum este, bunăoară, turul II al alegerilor prezidențiale ce s-a desfășurat pe 13 noiembrie curent. În context, președintele CNAA a evidențiat necesitatea creării unor relații bune de cooperare cu puterea, bazate pe încredere, constructivism, respect reciproc, de care în mare măsură și depinde modernizarea sistemului de cercetare-dezvoltare, dar și contribuția oamenilor de știință la dezvoltarea țării.

Dar să trecem la agenda Comisiei de atestare, care a fost destul de încărcată și variată. Conform primei chestiuni din agendă, după unele discuții și precizări, au fost formate 27 de consilii științifice ad-hoc pentru susținerea tezelor de doctorat. Cele mai multe, 9 consilii științifice, au fost formate în domeniul științelor medicale. Următoarele domenii solicitate de cei tineri au fost întotdeauna și rămîn dreptul, științele economice (precizăm: în perioada de independență), dar în ultimul timp sînt și științele biologice –în toate aceste trei domenii au fost create cite 4 consilii științifice.

În domeniile științelor pedagogice și științelor matematice au fost formate cîte 2 consilii. Mai puțin solicitate au fost științele fizice și filologia – în aceste domenii au fost create doar cîte 1 consiliu științific ad-hoc pentru susținerea tezelor de doctorat.

Și totuși cel mai plăcut și mai așteptat moment la ședințele Comisiei de atestare este conferirea gradelor științifice celor care au trecut deja toate etapele traseului susținerii tezei de doctorat. De această dată, au fost 30 de persoane pentru care această zi constituie o recunoaştere și o apreciere a efortului lor intelectual. Domeniile care au excelat în numărul de grade de doctor conferite sînt științele pedagogice – 9 persoane, științele economice și dreptul, respectiv, cîte 7 și 6 persoane, alte domenii – cîte 1-2 persoane.

Dorim să vă aducem și niște exemple de lucrări deosebite, care au fost apreciate în cadrul comisiilor de experți ca noutate și realizare științifică. Irina Simcenco de la Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă“, avînd-o în calitate de îndrumător pe doctorul habilitat în pedagogie, profesor universitar Larisa Cuznețov, a elaborat o lucrare de doctorat în științe pedagogice cu tema Valorificarea pedagogică a culturii postfigurative în educația familială. Teza de doctorat a doamnei Irina Simcenco n-a avut observații de fond din partea experților și este promovată la Concursul Național „Teza de doctorat de excelență a anului 2016“.

O altă lucrare valoroasă ce-a parvenit de la Institutul de Științe ale Educației este cea de doctor în psihologie întitulată „Impactul atitudinilor preadolescentului cu hipoacuzie asupra relațiilor interpersonale cu semenii“, semnată de Adina Plătică, îndrumată fiind în demersul său științific de doctorul habilitat în psihologie, profesor cercetător Aglaida Bolboceanu. După cum vedem din denumire, lucrarea este de o actualitate stringentă. Problema științifică importantă soluționată de cercetătoare constă în determinarea impactului atitudinilor preadolescenților cu dezabilitate auditivă (hipoacuzie) asupra relațiilor lor cu semenii, fapt ce a condus la stabilirea unor noi oportunități de intervenție psihologică. În baza acestora, a fost elaborat, aprobat și implementat un Program de intervenție psihologică, eficient pentru modificarea atitudinilor și optimizarea relațiilor interpersonale la preadolescenții cu dezabilitate auditivă. Avem un rezultat frumos a unei cercetări valoroase aplicată în viața cotidiană.

Pentru prima dată a fost susținută public o teză de doctor în Palatul Mitropoliei Moldovei și a Întregii Moldove, avînd drept subiect Cimitirele ortodoxe din Republica Moldova: aspecte istorico-arhitecturale și artistice (secolul al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea), la specialitatea Teoria și istoria arhitecturii. A creat acest veritabil eveniment științific și cultural cercetarea de doctorat de aproape un deceniu a dlui Manole Brihuneț, conducător științific, membru corespondent Mariana Șlapac, reflectată în 35 de publicații, inclusiv în două monografii. Avînd cunoștințe solide în mai multe domenii – a absolvit Colegiul de Arte Plastice din Chișinău (1982), Academia de Teologie Ortodoxă din Chișinău, urmat de masteratul la Facultatea de Teologie a Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, doctoratul la Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM, autorul ne-a propus o nouă interpretare a fenomenului pus în discuție. Evoluția cimitirului ortodox a fost investigată în totalitatea elementelor sale componente, abordate din perspectiva transdisciplinară.

În cadrul ședinței Comisiei de atestare, de asemenea, au fost conferite 3 titluri de profesor cercetător și 1 – de profesor universitar. Aceasta e cea mai înaltă apreciere academică și se acordă persoanelor care deja au obținut gradul de doctor habilitat, dețin o vastă experiență de muncă și rezultate științifice semnificative. În cazul de față, aducem sincere felicitări și urări de bine dlui Ilie Rotaru, profesor universitar la profilul Zootehnie, Universitatea Agrară de Stat din Moldova; dlui Valeriu Djugostran, profesor cercetător la profilul Medicină generală, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc“ ; dlui Zaharia Neculiseanu, profesor cercetător la profilul Biologia omului și animalelor, Institutul de Zoologie al AȘM; dnei Maria Goncearuc, profesor cercetător la profilul Genetică, Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al AȘM.

Un alt grup de cercetători, în număr de 11 persoane, s-au învrednicit de titlul de conferențiar universitar sau conferențiar cercetător. Au fost și 2 dosare cu privire la recunoașterea și echivalarea tezelor de doctorat, susținute peste hotare, examinate pozitiv de către Comisia de atestare. Astfel, dnei Galina Corman i se eliberează certificatul de recunoaștere și echivalare a diplomei tezei de doctorat în istorie, susținută la Universitatea Liberă din Berlin; dnei Veronica Grosu – certificatul de recunoaștere și echivalare a diplomei tezei de doctorat în științe economice, susținută la Universitatea de Vest din Timișoara.

O altă chestiune de pe ordinea de zi a vizat rezultatele Concursului Național „Teza de doctorat de excelență a anului 2015“, care a generat și unele discuții. Cine sînt laureații acestei competiții intelectuale și prin ce au excelat ei în cercetare, vom afla dintr-un alt material.

Dacă vom face o retrospectivă în activitatea Comisiei de atestare a CNAA, indicatorii pregătiri cadrelor științifice și științifico-didactice rămîn aproximativ la același nivel cu perioada respectivă a anului trecut: pe parcursul a 11 luni (6 ședințe) au fost conferite 179 grade de doctor, 19 titluri de profesor universitar sau profesor cercetător, 119 titluri de conferențiar universitar sau conferențiar cercetător, au fost recunoscute și echivalate 13 teze de doctorat susținute peste hotare. Cu regret, dacă în anii 2014-2015 au fost conferite cîte 19 grade de doctor habilitat, apoi în anul 2016 – doar 13. Situația nu se va schimba nici pînă la finele anului, judecînd după categoria dosarelor parvenite la cancelaria CNAA pentru ultima ședință din 27 decembrie. Se înregistrează și un număr mai mic al tezelor de doctorat susținute peste hotare.

Toate aceste date ne mărturisesc despre faptul că reducerea din ultimii ani a finanțării sistemului de cercetare-dezvoltare în țara noastră, lipsa unui program național de modernizare a științei și scientizare a societății, scăderea prestigiului omului de știință conduc la conservarea unei situații în domeniu, fără a înregistra o evoluție vădită a progresului în știință care ar mișca țara pe un traseu ascendent al economiei durabile. Dar fără de aceste cadre științifice de înaltă calificare –tezaurul intelectual al unei națiuni – numărul cărora trebuie de dublat sau chiar de triplat, conform standardelor europene, nu putem avansa, construi un viitor mai bun.

Tatiana ROTARU