BRUXELLES-UL NU A REUSIT SA INDEPARTEZE AZERBAIDJANUL DE RUSIA

Proiectul Uniunii Europene ”Parteneriatul Estic” va împlini în curînd 10 ani. Pe parcursul implementării lui, pe lîngă scopul declarat – integrarea relațiilor dintre UE și șase republici ex-sovietice (Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina) – Bruxellesul nu ascundea că încearcă să schimbe și raportul de forțe în spațiul ex-sovietic. Dar și fiecare dintre cele șase țări a avut propriile scopuri în ”Parteneriatul Estic”.

Analizînd respectivul proiect, majoritatea experților ajung la concluzia că rezultatele acestui parteneriat au fost mult sub așteptări. Principalul reproș adresat Uniunii Europene ține de la Ucraina. După cum spun analiștii politici, anume din cauza poziției statelor UE a fost provocată lovitura de stat de la Kiev, care a divizat societatea ucraineană. De asemenea, este considerat greșit și modelul de relații cu Rusia, pe care Bruxelles-ul a încercat să-l impună statelor-membre ale Parteneriatului. Iar acum la Bruxelles se vorbește deschis că Rusia și interesele sale nu pot fi ignorate.

Reprezentanții UE recunosc că au încercat să schimbe raportul de forțe în spațiul ex-sovietic, după evenimentele din Georgia din 2008. De asemenea, sînt incerte perspectivele Moldovei, Georgiei și Ucrainei de aderare la UE.

În ceea ce privește Azerbaidjanul, cel mai mare succes a fost încheierea în 2014 a Acordului despre simplificarea regimului de vize.

Președintele Asociației de Științe Politice din Rusia, Oxana Gaman-Golutvina menționează că, inițial, Parteneriatul Estic era unul destul de amorf, îndreptat spre o oarecare ”europenizare” a statelor membre, a legislației şi a mediului de afaceri. Însă proiectul conținea și o componentă geopolitică – de a schimba vectorul dezvoltării de la Rusia spre Europa. Iar un asemenea format era condamnat la eșec.

Eșecul a fost inevitabil, deoarece logica Proiectului este una asemănătoare logicii războiului rece. Și dacă implicarea geopolitică a statelor din Parteneriatul Estic va continua, Bruxellesul poate provoca noi conflicte.

Oxana Gaman-Golutvina subliniază că în Rusia aceste lucruri erau înțelese de la bun început, însă UE nici nu vroia să audă argumentele Moscovei, ceea ce a condus, în particular, la haosul din Ucraina și la degradarea totală a acestei țări.

Așadar, acest Proiect nu mai satisface nici necesitățile statelor membre, nici ale UE. Proiectul e în criză, deoarece a fost aplicat greșit: tuturor statelor li s-au impus aceleași standarde. Însă fiecare din cele șase țări are interesele sale și viziunea sa asupra relației cu UE și cu Rusia. Iar din punct de vedere economic, situația e și mai proastă: Belarus, Armenia și Azerbaidjan nu au avut nevoie de Acordul de liber schimb, iar celelalte țări care l-au semnat s-au ciocnit de consecințe negative.

După Haqqin, Azerbaidjan