BANCA MONDIALA PROGNOZEAZA PENTRU MOLDOVA O CRESTERE ECONOMICA DE 3,6 PROCENTE

Banca Mondială prognizează o creștere economică de 3,6 % în anul 2020 și 3,8 % în 2021, pe măsura consolidării creșterii principalilor parteneri comerciali ai Moldovei. Prognoza presupune progrese continue în raport cu agenda de reforme, inclusiv atenuarea presiunilor fiscale, arată „Actualizarea economică din toamnă”, publicată Banca Mondială în Moldova, joi, 28 noiembrie.

Aceleași date arată că perspectivele economice ale țării rămîn pozitive, dar riscurile sînt în creștere. Politicile fiscale și financiare prudente sînt esențiale pentru a proteja sustenabilitatea macroeconomică, în timp ce productivitatea redusă și reforma judiciară necesită eforturi imediate.

Datele publicate de Banca Mondială în Moldova arată că, în pofida instabilității politice sporite, economia a crescut cu 5,2 % în prima jumătate a anului 2019, determinată de creșterea puternică a consumului, susținută de creșterea de două cifre a salariilor și pensiilor, suplimentar investițiilor publice sporite. Performanța exporturilor a fost slabă în primele șase luni ale anului.

Potrivit Annei Akhalkatsi, manager de țară pentru Moldovala Banca Mondială, Republica Moldova are nevoie de o creștere sustenabilă pentru crearea locurilor de muncă și eliminarea sărăciei pentru cît mai mulți oameni. „Ținînd cont de dependența sporită a Moldovei de țările UE pentru comerț și remiteri, o încetinire economică suplimentară în UE poate afecta exporturile Moldovei, iar incertitudinea politică continuă poate submina perspectivele macroeconomice pozitive și sustenabilitatea fiscală”, a spus Anna Akhalkatsi.

Potrivit notelor tematice speciale elaborate de Banca Mondială, reforma pensiilor din 2017 a consolidat sustenabilitatea fiscală și socială a sistemului de pensii din Moldova, totuși, cîștigurile acestei reforme nu au fost susținute mult timp. Reforma reușea să echilibreze sistemul sub aspect fiscal și rata medie de înlocuire, în loc să scadă la 13 procente, era estimată să crească pînă la 30 procente. Cu toate acestea, inversările ulterioare de politici din 2018 au subminat sustenabilitatea fiscală a sistemului. Reducerea scutirilor de la plata contribuțiilor de asigurări sociale și armonizarea pensiilor privilegiate cu sistemul general de pensii ar oferi soluții pentru eliminarea inechităților și ar stabiliza sistemul de pensii sub aspect financiar.

Aceleași date arată că cheltuielile pentru asistență socială în Moldova sînt printre cele mai mici din regiune. Sărăcia în Moldova este destul de mare, în special în rîndul grupurilor vulnerabile, de exemplu familiile cu mulți copii și familiile monoparentale. Mai mult ca atît, asistența socială continuă să fie dominată de prestații categoriale, iar principalul program anti-sărăcie, ajutorul social, este în declin. În acest context, reconceptualizarea programului de ajutor social pentru susținerea familiilor cu copii și adulți inapți de muncă, precum și consolidarea legăturilor programului cu serviciile de activare și sociale, ar spori eficacitatea și caracterul adecvat al programului.

Roman Zhukovskyi, specialist în protecție socială, consideră că Programul de ajutor social ar trebui să beneficieze de alocarea unor fonduri suplimentare, care sînt limitate ca disponibilitate, în loc de implementarea altor opțiuni, deoarece programul „Ajutor Social” reduce cel mai eficient sărăcia.

Sursa: IPN