Roade mari, probleme mari

Zilele trecute, m-a sunat la redacţie un fermier, o veche cunoştinţă de-a mea. Mai întîi mi-a dat o veste bună. A strîns de pe fiecare hectar semănat cu grîu cîte 4 tone de roadă. Demult nu a avut asemenea recoltă. Dar nu prea are cum să se bucure. Preţurile sînt mici. Speculanţii, adică reprezentanţii unor firme care se ocupă cu vînzarea recoltei crescute de agricultori, tăbărăsc asupra lui şi-i cer să le dea grîul cu 1 leu 70 de bănuţi kilogramul. Dar cum să le cedeze, dacă a cheltuit în medie cam cîte 5 mii de lei pentru fiecare hectar însămînţat cu grîu? Or, din banii obţinuţi din vînzarea grîului trebuie să acopere cheltuielile făcute, să achite impozitele, să investească în viitoare roadă, să-şi întreţină familia. Aşa că m-a sunat să afle care sînt preţurile la grîne în ţară.

Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, confirmă că alături de condiţiile nu prea bune pentru secerişul din anul acesta, problema preţului la cereale este cea mai acută. Vorba dumisale, de nu-i roadă este rău, pentru că nu avem pîine, de-i surplus de roadă tot este rău, pentru că preţurile sînt mici şi agricultorii pierd din venituri. Potrivit lui, anul acesta s-a recoltat mai bine de un milion de tone de grîu de pe cele 337 mii de hectare de terenuri agricole însămînţate cu această cultură. Este cea mai mare roadă din ultimii zece ani. Recolta medie obţinută în ţară de pe fiecare hectar este de 3,1 tone faţă de 2,2 tone, cît s-a înregistrat pe parcursul ultimilor 3 ani.

Totul ar fi bine şi frumos, spune Vasile Bumacov, dacă nu ar fi nemulţumirea agriculturilor faţă de preţurile joase de piaţă la grîu. Aceştia insistă ca statul să se implice şi să ridice preţurile. Însă ministrul este ferm: instituţia dumisale, adică Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, nu va interveni pentru a manipula preţurile, pentru că contravine principiilor economiei de piaţă. Totuşi, precizează dînsul, există multe instrumente ale economiei de piaţă prin care se poate contribui la echilibrarea preţului la grîu.

Unui dintre acestea îl reprezintă consiliul pe produs, un for din care fac parte reprezentanţii producătorilor, procesatorilor, consumatorilor. Bunăoară, anul trecut, aminteşte Vasile Bumacov, cînd, din cauza secetei, preţul la grîu se ridicase la peste 3,6 lei kilogramul, graţie negocierilor purtate în cadrul consiliului pe produs, s-a reuşit coborîrea acestuia pînă la 3,2 lei. Exact, într-o asemenea manieră se poate proceda şi anul acesta pentru a asigura un echilibru între preţul de cost şi cel de piaţă.

Deşi nu-şi poate permite să stabilească preţul la grîu, Vasile Bumacov ne asigură că Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare nu va sta cu mîinile, se va implica prin metode legale, conforme spirituluii economiei de piaţă, pentru a-i ajuta pe agricultori să-şi vadă efortul răsplătit. O primă măsură întru protejarea agricultorilor de speculanţi, care se folosesc de circumstanţele grave în care au ajuns ţăranii ca urmare a secetei de anul trecut, ar fi informarea sistematică a producătorilor agricoli vizavi de preţurile la produs. Dumnealui a relatat că situaţia pe piaţa cerealelor se stabilizează şi că preţul la grîul alimentar oscilează între 2100-2400 lei/tona, iar la cel furajer este de aproape 2000lei/tonă. Costul grîului alimentar la bursele internaţionale din bazinul Mării Negre, potrivit lui Vasile Bumacov, în lunile august-septembrie, curent, va varia între 2950-3150 lei/tona.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare a mai spus că Guvernul RM nu va permite monopolizarea pieţei grîului a ţării, inclusiv a exporturilor acestui produs, de către anumiţi agenţi economici. Structurile abilitate ale statului deja au primit indicaţii necesare pentru a modifica actele normative ce reglementează funcţionarea pieţei de cereale, condiţiile de comercializare din perspectiva unor derapaje în acest sens. El s-a arătat categoric pentru condiţii egale pentru toţi agenţii economici.

Cît priveşte şansele de-a micşora preţul la pîne ca urmare a unei roade foarte bune de grîu, Vasile Bumacov a ţinut să precizeze mai întîi de toate că roada mare de grîu nu conduce în mod automat la ieftinirea pîinii. Aceasta, deoarece materia prima contribuie doar în proporţie de 30 la sută la formarea preţului la pîine. Totuşi, el nu exclude că unele brutării private, mai ales din categoria acelora care anul trecut au majorat preţul la producţia lor, să taie din cost.

Vlad LOGHIN