ASTENIA DE PRIMĂVARĂ A COMUNIŞTILOR

Renegocierea Acordului de Asociere cu UE la care să participe Rusia, Nina Ştanski, Ianukovici, Formuzal, Turcia, Bulgaria, România, Sierra Leone…

Autor: Mihai CONŢIU

Vineri, 10 Aprilie, Sergiu Stati, onorabilul deputat al elevatei fracţiuni a comuniştilor, strămutîndu-se taman la tribuna Parlamentului, cu o graţie de felină regală chiar din fotoliul din care meditează permanent la contracararea stihiilor care se abat asupra multi-nenţelesului nostru popor. Despre ce este vorba? Acest fost diplomat a făcut o declaraţie vibrantă, înălţătoare, plină de patos patriotic şi de grijă părintească faţă de gingăşia sigură cu care trebuie să ne semănăm doar cu petale de trandafir roşu siberian parcursul pro-european al mult îndrăgitei, respectatei şi pioasei noastre patrii neutre şi lipsite de unele nevoi sau alte responsabilităţi neîndoioase.

„Da, perenitatea geniului comuniştilor este exhaustivă”, mi-am zis eu, în timp ce-mi tresăltau buzunarele goale din cauza emoţiilor şi fiorilor care-mi exacerbau parcă pornirile de dragoste şi recunoştinţă patriotică faţă de astfel de bravi bărbaţi de stat pe unde apucă.

Discursul poliuretanico-desţelenit cu care mult prea înţeleptul Sergiu Stati a penetrat întreaga sală sfîntă a Parlamentului nostru naţional, bilingv, cadrulingv, polilingv şi lipsit de erogenitatea presei a demonstrat maturitatea cu care şi l-a asumat în reveriile, nu frustrările, de după mai inconştientele penetrări ludice de odinioară. Geniul politico-umanistic naşte permanent alte genii şi mai insinuante şi tot mai brave.

Se vede, miroase şi simte de la o poştă că excepţionalul Sergiu Stati, legiuitor terestru al Moldovei lui Ştefan cel Mare, Violeta Ivanova, Mark Tkaciuk şi a lui John Onoje, îşi antrenează ascuţimea logicii şi retoricii sale penetrante în acelaşi laborator al dezbaterilor filosofice, istorice, politice, umanistice şi tehnico-militare în care se mai regăsesc geniali gînditori ca Iurie Munteanu, Eduard Muşuc sau Grigore Petrenco. Dar Ceşuiev? Acest om se pricepe la tot. De la inflaţie la insolaţie.

După această sumară, modestă şi, deci, umilă introducere, să încercăm să pătrundem în pîntecele nemuritoarei declaraţii istorice a mult prea stimatului, mult prea îndrăgitului şi mult prea popularului orator Sergiu Stati!

Ştim cu toţii, începînd cu gloriosul şi inegalabilul strateg preşedinte al măreţei noastre patrii, domnul Nicolae Timofti, fie-i numele slăvit în vecii vecilor, Dumnezeu să-l ajute şi să-l vegheze în toate faptele sale eroice, care-s adevărate jertfe prin care se sacrifică pentru acest popor blestemat şi binecuvîntat de diferitele divinităţi cuprinse-n mintea umană a umanităţii, şi terminînd cu cel mai destrăbălat alcoolic din Moldova sau suavă prostituată de nevoie pe la Înalta Poartă, că ţara noastră, sfidînd orice hîrtoape, merge cu paşi tărăgănaţi pe drumul european al mîntuirii noastre de neam, cumetri, oligarhi sau raideri.

Foarte curînd, perpedes, cu rolele, cu căruţele…, a, nu, cu căruţele NU!, cu autobuzul, autoturismul sau avionul vom zburda prin Europa fără paşapoarte falsificate la produs pe termene de 3 luni fix netrecute. Au mai rămas 12 zile, ne anunţă pe străzile cu grochi ale lui Chirtoacă propagandiştii de partid ai Partidului.

După asta, mai spre arşiţa Verii, bravii noştri conducători vor semna Acordul de Asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană, care ne va permite să cărăm cu noi prin Europa şi genţile pline cu sticle da samagon sau vin, seliodkă, cu găluşte, untură, mere, coji de nucă şi alte astfel de mărfuri turceşti sau chinezeşti.

„Bine, ne-om duce noi ca bezmeticii, după cum ne-o tăia capul, prin Europa, dar Acordul de Asociere este treabă serioasă, care nu trebuie lăsată în seama grăbiţilor de la Bruxelles şi după capul mahmurilor de la guvernare. Aici trebuie să-i chemăm la sfat şi să ne dea aprobare înţelepţii de la Moscova şi Tiraspol”, şi-a zis în mintea-i laborioasă şi aristotelică (deci cam statică) ineluctabilul domn şi deputat, în acelaşi timp, Sergiu Stati.

Prin urmare, cu gîndul la Neam, Ţară şi Dumnezeu, domnia sa, de la tribuna Parlamentului, care parcă îşi căpătase aura unui amvon, a predicat următoarele adevăruri sfinte, irefutabile, nepieritoare şi profetice:

 „Fracţiunea PCRM propune începerea imediată a consultărilor dintre reprezentanţii Guvernului şi experţii PCRM, partid care deţine jumătate din sufragiile cetăţenilor ţării. Textul Acordului de Asociere RM-UE trebuie revizuit şi să fie adus în concordanţă cu interesele reale ale cetăţenilor RM. Propunem reluarea negocierilor cu UE… PCRM propune invitarea Federaţiei Ruse la aceste negocieri, astfel încît formatul lor să includă UE, Chişinăul, Tiraspolul, Federaţia Rusă.”

Chiar în faţa ochilor înlăcrimaţi de emoţie ai comuniştilor, fără nici un pic de remuşcare sau frică de puterea divină sau cea interlopă, păgînii şi hapsînii majoritari din Parlament au respins această iniţiativă vizionară a pioasei şi patrioticei fracţiuni a PCRM din Legislativ. Deja istoria este călare şi cu ochii pe toţi ne-dreptcredincioşii care s-au opus şi le-a şi deschis, mai spre seară, paginile dezonorante în care-i vor fixa pentru vecie.

Doamne, şi cînd ne gîndim cît de puţin le-a cerut, în magistralul său discurs, nepieritorul domn şi deputat, în acelaşi timp, Sergiu Stati! Majoritatea parlamentară nerecunoscătoare nu doar că trebuia să aprobe această propunere, dar ar fi trebuit s-o şi îmbunătăţească, s-o lărgească îngustînd-o pînă la dimensiunea gîndirii lui Rogozin.! Logica politică ar trebuit să-i înghiontească pentru ca să propună nu doar Rusia, Tiraspolul, UE şi Moldova să participe la aceste renegocieri, ci şi Ianukovici din exil,, în numele ucrainenilor moldoveni, Formuzal, în numele găgăuzilor vorbitori de limbă rusă, Turcia, ca mediator-observator, Bulgaria, în numele bulgarilor moldoveni, România, cu maghiarii români şi Traian Băsescu, Sierra Leone, cu John Onoje, precum şi alte patrii iubitoare de meandrele neantului…

Salonul numărul şase rămase gol. Pacienţii se căţăraseră ciucure la fereastră. Afară se vedeau cîteva tancuri şi pîlcuri de omuleţi verzi. Chiar şi nebunii au înţeles că ţara a nimerit pe mîna altui Format.