ASA A AJUNS ROMANIA SA AIBA CEA MAI MARE POPULATIE ROMA DIN EUROPA!

Cei mai mulţi ţigani au fost aduşi de Ştefan cel Mare în Moldova

Apariţia romilor pe teritoriul României este încă un fenomen demografic neclarificat pe deplin. Documentele atestă existenţa etniei în Evul Mediu pe teritoriul actual al ţării, dar nu oferă indicii privind locurile din care au venit. Specialiştii au elaborat mai multe teorii în acest sens. Romii sînt una dintre cele mai numeroase etnii de pe teritoriul actual al României. Consideraţi urmaşi ai indienilor, dar şi ultimi supravieţuitori ai armatei faraonului înecată de Moise, romii, denumiţi şi ţigani secole de-a rîndul, au fost atestaţi pe teritoriul actual al României încă din vremuri voievodale. Cu toate acestea, nimeni nu ştie cu exactitate cum au ajuns pe teritoriul Ţărilor Române şi mai ales cînd. Specialiştii au elaborat o serie de teorii privind originea romilor, ai căror urmaşi locuiesc şi astăzi pe teritoriul ţării.

Însoţitori ai călăreţilor de stepă sau ai turcilor

Conform unei teorii elaborate de Alexandru Gonta, ţiganii ar fi ajuns prima dată în Ţara Românească. Mai precis, s-au aşezat în Cîmpia Română înainte de întemeierea voievodatului, o dată cu invazia unor călăreţi de stepă precum pecenegii sau cumanii. Alexandru Gonta este de părere că primii ţigani au venit pe teritoriul României în secolul al XI-lea sau al XII-lea aşezîndu-se printre localnici. Au fost aduşi de aceşti războinici de stepă drept robi. De altfel, aşa au şi rămas în anii Evului Mediu în Principatele Române. Alţi specialişti, precum Bogdan Petriceicu Haşdeu, arată că romii au venit pe filieră bizantină şi mai apoi otomană odată cu extinderea dominaţiei turce în Balcani. Acesta se bazează şi pe documente din perioada primilor Basarabi care le atestă prezenţa pe teritoriul Ţării Româneşti.

Ţigani aduşi de Ştefan cel Mare în Moldova

Prezenţa romilor pe teritoriul Ţărilor Române în Evul Mediu este incontestabilă. La fel ca şi statutul acestora. Numeroase documente îi atestă la început în Ţara Românească ca robi ai boierilor sau voievozilor. Primul dintre aceste documente este dat de Dan I, domnul Ţării Româneşti în 1385. În acest act sînt menţionate nu mai puţin de 40 de aşezări cu robi ţigani oferiţi Mănăstirii Tismana. Cu alte cuvinte, la sfîrşitul secolului al XIV-lea, romii erau o prezenţă obişnuită în Ţara Românească. Totodată în document se precizează că aceşti ţigani erau acolo încă de pe timpul lui Vlaicu Vodă, adică din 1364. Romii sînt atestaţi inclusiv în timpul domniei lui Mircea cel Bătrîn, care-i aminteşte în 1388, într-un act de donaţie către Mănăstirea Cozia.

Numărul romilor crescuse, fiindcă în total sînt oferite mănăstirii nu mai puţin de 300 de sălaşe cu ţigani. La începutul secolului al XV-lea, romii sînt atestaţi şi în Transilvania printr-un act din 1422, prin care regele Sigismund de Luxemburg acorda ţiganilor dreptul de a umbla liberi prin Transilvania. Cam în acelaşi timp, romii sînt atestaţi ca robi şi în Moldova în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Voievodul moldovean îi aminteşte într-un hrisov din 2 august cînd boierul Toader Pitic primeşte două sate dintre care unul se numea Ţigăneşti. Este o dovadă indirectă. Cert este însă ce cei mai mulţi romi au fost aduşi în Moldova de voievodul Ştefan cel Mare. Cel puţin aşa arată o serie de documente. Romii ajung să ia în acest principat locul robilor tătari. Numai în 1471, Ştefan cel Mare aduce peste 17.000 de ţigani din Cîmpia Bărăganului, drept robi, după ce-l învinge pe Radu cel Frumos. Îi oferă mănăstirilor. Aduce ţigani şi după războiul din 1474 contra lui Basarab Ţepeluş.

Cei mai mulţi ţigani din Europa

Cel puţin asta credea generalul A. Langeron cînd a ajuns în Principatele Române în anul 1790. Baronul von Campenhausen face aceeaşi remarcă: în Moldova şi Ţara Românească se aflau cei mai mulţi ţigani din Europa. Totodată, străinii sînt uimiţi de faptul că în Principatele Române se practica sclavia. F von Baur scria că ”robi sînt numai ţiganii”. Ba mai mult de atît, francezul F. de Pavie, baron de Forquevaux, spunea în secolul al XVI-lea că nu există mari deosebiri între moldovence şi ţigănci. Acesta îi găseşte pe ţigani locuind în jurul Iaşiului şi face precizarea că există mari asemănări între portul ţigăncilor şi al moldovencelor. "Doar aceasta este deosebirea între aceste fiinţe rătăcitoare şi femeile moldovence: anume că acestea sînt albe şi bălaie şi acelea negre, dar în mod artificial, folosind la spălat decocţii de burieni", preciza francezul. De altfel călătorii străini sînt şocaţi, începînd cu secolul al XVIII-lea, de tratamentul oferit de boieri robilor ţigani. ”Boierii sînt stăpînii lor cei mai absoluţi. După plac, îi vînd şi-i ucid ca pe nişte vite. Copiii lor se nasc robi fără deosebire de sex”, scria Contele d'Antraigues, după ce a trecut prin Ţara Românească în secolul al XVIII-lea. În concluzie, romii sînt atestaţi documentar abia în secolul al XIV-lea, veniţi probabil la începutul aceluiaşi secol, pe filieră balcanică sau cumană.

Sursa: Adevărul.ro

Socialmai mult
26.04.17 - 14:28
26.04.17 - 13:49
26.04.17 - 12:02
25.04.17 - 17:51
25.04.17 - 16:31
25.04.17 - 16:02
25.04.17 - 14:11
25.04.17 - 14:08
25.04.17 - 14:05
25.04.17 - 13:56
23.04.17 - 22:10
21.04.17 - 23:41
21.04.17 - 16:20
21.04.17 - 14:28
21.04.17 - 14:21
21.04.17 - 14:13
21.04.17 - 14:08
20.04.17 - 21:07
20.04.17 - 21:01
20.04.17 - 20:56