Armand Gosu: PSD-ul de la Bucuresti este un frate mai mare al Partidului Democrat

Cum vor evolua relațiile moldo-române după instalarea unui nou Guvern la București?

(Interviu realizat de Radio Europa Liberă)

Prima tranșă, de 60 de milioane de euro, din creditul românesc (oferit pe o perioadă de cinci ani, cu o dobîndă de 1,5%) care a intrat în contul Guvernului Republicii Moldova, a deschis calea și altor donatori să ofere asistență țării. România a mizat pe onestitatea și responsabilitatea guvernanților de la Chișinău pentru ca banii din creditul românesc de 150 milioane de euro să nu fie furați. Istoricul Armand Goşu, specialist în spaţiul ex-sovietic, spune că părerile se împart, atunci cînd vine vorba despre cum guvernarea de la Chișinău înțelege să-și onoreze angajamentele asumate.

Europa Liberă: Cum poate fi valorificat parteneriatul strategic între Republica Moldova şi România în continuare, ţinînd cont de Guvernul care a fost învestit la Bucureşti şi Guvernul de la Chişinău, dominat de Partidul Democrat?

Armand Goșu: În acelaşi timp, la Bucureşti este un frate mai mare al Partidului Democrat, PSD. Atît PD de la Chişinău, cît şi PSD de la Bucureşti făcînd parte din aceeaşi familie politică europeană. Deci, era şi un argument în plus pentru a întări colaborarea între Bucureşti şi Chişinău, de această dată, colaborare între principalele partide de guvernămînt. Eu cred că avem o formulă de guvern stabil pe următorii doi ani, pînă vor avea loc alegerile la Chişinău. De asemenea, lucrurile la Chişinău, în urma alegerii preşedintelui Dodon în toamna anului trecut, din analizele pe care le putem face, mai degrabă, tensiunile politice se calmează. Va fi o perioadă de relativă stabilitate. Ori în această stabilitate depinde foarte mult de Bucureşti, de Ministerul de Externe de la Bucureşti, de premierul României, dacă în relaţia cu omologii lor de la Chişinău vor pune accent pe reforme, pe consolidarea instituţiilor democratice şi vor continua să condiţioneze tranşele din împrumutul pe care l-a angajat România faţă de Republica Moldova, de parametri rezonabili în reforme, mai ales, pe reforma justiţiei şi pe anticorupţie.

Europa Liberă: Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, domnul Meleşcanu, într-un dialog cu omologul său de la Chişinău, Galbur, a spus că va insista pentru livrarea întregului credit de 150 de milioane de euro pentru Moldova, din care România a eliberat pînă acum doar prima tranşă. Aceste condiţionalităţi din partea Bucureştiului, la care v-aţi referit şi dumneavoastră, trebuie să fie onorate de către guvernarea de la Chişinău. Pînă acum s-au ţinut de cuvînt autorităţile moldovene, onorîndu-şi angajamentele pe care şi le-au asumat?

Armand Goșu: Aici părerile sunt împărţite. Reprezentanţii guvernului şi experţii apropiaţi de Plahotniuc şi de Guvernul de la Chişinău spun că da, că Republica Moldova, guvernarea a livrat rezultate în materie de reformă, conform angajamentelor asumate. Pe de altă parte, opoziţia spune că paşii în direcţia reformelor au fost praf în ochi şi că reformele sunt departe de a fi ceea ce ar fi trebuit să fie. Pe de altă parte, la Bucureşti lucrurile sunt privite cu un oarecare dezinteres, perioada expertizei pe Republica Moldova e îndoielnică. Şi întotdeauna, dacă vă uitaţi, în ultimii ani, cel puţin, a primat interesul politic. Dacă guvernarea de la Chişinău era din aceeaşi familie politică, între Bucureşti şi Chişinău erau relaţii politice solide, atunci Bucureştiul livra în materie de împrumuturi. Dacă nu – lucrurile se complicau. Şi de aceasta, mai degrabă, vom asista la o relaţie bună, la tranşe de împrumuturi care vor fi livrate. Eu cred că nici nu ne putem aştepta la altceva. Dacă era vorba de o schimbare de macaz la Bucureşti, ceea ce s-ar fi putut să se producă la începutul anului 2016, cînd Chişinăul era atins de o gravă criză politică, atunci Bucureştiul, mai degrabă, sub presiunea Bruxellesului, a venit şi a condiţionat împrumutul pe care l-a întîrziat pînă în luna August, l-a livrat în condiţii, să spunem, îndoielnice. Deci, dacă era de pus presiune, trebuia pusă anul trecut, cînd s-ar fi putut cu rezultate mai importante face această presiune pe Republica Moldova, pe guvernarea de la Chişinău, ca să livreze mai mult în materie pe reforme decît s-ar putea face acum. E clar că Plahotniuc controlează foarte bine scena politică de acolo, e o guvernare în jurul Partidului Democrat, care, practic, ar putea traversa fără emoţii sau singura emoţie, care ar putea veni, ar putea veni din partea străzii la Chişinău. Acelaşi lucru e şi la Bucureşti, e o mare victorie a PSD, e un Guvern stabil, are o majoritate confortabilă în Parlament. Nu văd ce ar putea împiedica Bucureştiul şi Chişinăul, mai ales că au aceeaşi culoare politică, să colaboreze tot mai bine, tot mai strîns în următorii doi ani.

Europa Liberă: Se află România într-o situaţie complicată, după alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, dacă la cîrma statului a ajuns un preşedinte pro-rus?

Armand Goșu: Eu cred că, mai degrabă, România, datorită relaţiei cu Plahotniuc, priveşte pozitiv alegerea lui Dodon. Sigur că poate că nu şi-a făcut socotelile asupra consecinţelor care decurg din alegerea lui Dodon, dar, mai degrabă, din ce am putut observa, reacţiile au fost pozitive. Reacţii negative faţă de alegerea lui Dodon, dacă vă amintiţi, au venit doar dinspre opoziţie. Şi aici nu toată opoziţia, ci, mai degrabă, doi-trei actori ai opoziţiei, care au încercat să puncteze pentru alegerile parlamentare din România, care s-au desfăşurat pe 11 Decembrie. Deci, Republica Moldova, din păcate, demult nu mai e o problemă de politică externă, e o problemă de politică internă, strict pe politică internă românească, iar tema Republica Moldova e utilizată pentru a creşte sau a coborî tensiunea, emoţia politică la Bucureşti.

Europa Liberă: România poate să ajute şi mai mult la europenizarea Republicii Moldova pe termen scurt, pe termen mediu?

Armand Goșu: Vreţi, nu vreţi, la Chişinău s-a acceptat că România este singura pe radarul căreia Republica Moldova a mai rămas. Nici Bruxellesul, nici Berlinul, nici Parisul, nici Roma, nici SUA nu vor mai avea timp de Republica Moldova, poate nici măcar undeva într-o notă de subsol nu va mai figura Republica Moldova. România fiind cel mai important vecin de departe al Republicii Moldova, este şi singura cale a Republicii Moldova de apropiere de Occident. Deci, e în interesul Republicii Moldova să menţină un interes constant al guvernării de la Bucureşti şi relaţii cît mai strînse cu clasa politică de la Bucureşti, în speranţa că prin Bucureşti se va putea face această conectare a Republicii Moldova la lumea occidentală, la instituţiile euroatlantice.

Europa Liberă: Dar contează şi cu ce ochi priveşte Moscova la această cooperare moldo-română?

Armand Goșu: E foarte complicat momentul în care discutăm noi, pentru că aşteptăm după 20 Ianuarie noua administraţie Trump la Washington. Nu ştim ce paşi va face administraţia aceasta, deschidere sau nu către Vladimir Putin, către Moscova. Urmează alegeri foarte importante în toamnă în Germania. Urmează alegeri foarte importante în Franţa. S-ar putea ca întreg acest sistem de securitate şi linie de politică externă, care s-a impus după anexarea Crimeei, după Martie 2014, să sufere nişte modificări, există acest risc să sufere modificări, poate, chiar importante în abordarea relaţiei cu Federaţia Rusă. Ori, acesta și este un context, care nu ştim în acest moment ce consecinţe va avea pentru Ucraina, dacă se impune ideea lui Kissinger de a negocia cu Rusia recunoaşterea anexării de către Occident a Crimeei la Rusia, putem intra într-o spirală dramatică de-a dreptul în această parte a lumii. Şi nu ştim ce consecinţe poate avea pentru Republica Moldova. Deocamdată, lucrurile par îngheţate, dar este clar că în cîteva săptămîni, în cîteva luni, urmează dezgheţarea lor şi nu ştim încotro o vor lua la val.

Europa Liberă: Pe termen scurt ce evoluţii se pot produce în cooperarea moldo-română? La ce proiecte aţi vrea să vă referiţi? S-a vorbit mult despre darea în folosinţă a gazoductului Iaşi-Chişinău. Au ajuns gazele doar pînă la Ungheni. Alte proiecte economice care sunt aşteptate?

Armand Goșu: Vom asista la limitarea, cel puţin, pe termen scurt a cooperării la livrarea tranşei de la Bucureşti către Chişinău, tranşei de bani de care Republica Moldova are atît de multă nevoie. Urmînd ca proiectele energetice, în primul rînd, care sunt foarte importante în relaţia bilaterală să sufere o amînare pînă ce Bucureştiul se va lămuri asupra viitoarei linii de politică externă a Washingtonului, Parisului, Uniunii Europene, Berlinului din toamna acestui an. Deci, nu cred că se vor face paşi importanţi în continuarea proiectelor de conectare energetică, de securizare energetică a Republicii Moldova în următoarele cîteva luni. Cooperarea se va restrînge la nişte domenii foarte concrete, foarte palpabile. Atît Chişinău, cît şi Bucureştiul, cît şi, mai ales, Kievul, privind cu atenţie spre Washington, încercînd să descifreze care vor fi liniile roşii în politica externă americană a administraţiei Trump.”

 

Armand Goșu este profesor universitar la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Politice, şi specialist în spațiul estic al Europei.

Socialmai mult
17.08.17 - 16:32
17.08.17 - 15:01
17.08.17 - 14:55
17.08.17 - 14:48
15.08.17 - 16:24
15.08.17 - 12:32
10.08.17 - 15:01
08.08.17 - 19:58
08.08.17 - 16:18
08.08.17 - 16:00
08.08.17 - 15:52
08.08.17 - 15:00
08.08.17 - 14:32
08.08.17 - 14:02
08.08.17 - 13:30
08.08.17 - 13:27
07.08.17 - 15:32
07.08.17 - 14:55
07.08.17 - 14:47
07.08.17 - 14:34