Duminică, mai spre miezul nopţii, vom şti cine o să fie primarul Chişinăului pentru doar un an, conform unei legislaţii infantile şi strîmbe despre care tot scriem de ani şi ani. Ca şi în precedentele alegeri pentru funcţia de primar al Capitalei, şi de astă dată, alegătorii au fost manipulaţi să fie concentraţi pe opţiuni geopolitice, cele pur edilitare avînd doar rol decorativ în asumarea unor angajamente imposibil de finalizat într-un singur an. Această tehnică electorală distructivă a fost încetăţenită în tipare propagandistice standard încă din 2007, o dată cu alegerea lui Chirtoacă în calitate de primar al Chişinăului. A devenit o „modă” prin care partidele autointitulate de dreapta, centru-dreapta sau chiar centru-stînga îi tot ameninţă pe moldoveni că există riscul „cedării Capitalei în mîinile Moscovei” dacă nu le votează pe ele şi candidaţii lor „proeuropeni sau pro-români unionişti”.

Ei bine, timp de 10 ani, Chişinăul a fost administrat eminamente politic, pro-european şi pro-românesc de către Dorin Chirtoacă, iar acum vedem că s-a ales praful de tot. În spatele lozincilor pro-europene, pro-româneşti, pro limba română şi istoria românilor s-a furat ca-n codru. Şi s-a distrus în mod intenţionat oraşul ca să fie nevoie în permanenţă de proeuropeni la cîrma lui! Acelaşi lucru s-a întîmplat şi cu guvernările „pro-europene” de după 2009. Toate acestea n-ar fi fost posibile fără asistenţa încurajatoare şi ingerinţele româneşti şi occidentale. Nimănui nu i-a păsat de moldovenii cei mulţi, care au fost condamnaţi şi sacrificaţi prin impunerea acestor „idealuri europene măreţe, de succes”. Moldovenii au fost consideraţi ca o gloată primitivă, au fot trataţi ca un pretext ori un fundal de figuranţi întru „justificarea democrată” a metodelor de impunere a unor politici de-a dreptul abuzive şi criminale.

Toţi promit europenizarea Chişinăului, nu şi după modelul Primăriei Berlin, care are doar 207 angajaţi

Tot în aceleaşi condiţii manipulatoare şi, în fond, înjositoare au fost şi vor fi determinaţi unii alegători să meargă Duminică să voteze „salvarea Chişinăului (a cîta oară?) din mîinile hrăpăreţe ale Moscovei” şi, mai nou, de sub teroarea oligarhului Plahotniuc. În iureşul, nebunia şi larma campaniei electorale nimeni nu este interesat să le explice moldovenilor că sunt chemaţi să voteze împotriva unor false principii sau proiecte. Calitatea unor politicieni determină şi calitatea alegătorilor, iar asta se vede din primitivismul opţional prin care unii dintre chişinăuieni vor merge să voteze pro Europa, nu pentru cel care le va asfalta drumurile, le va pavoaza trotuarele, va deratiza şi dezafecta rutier oraşul, va stîrpi corupţia din municipalitate etc.

Începînd cu Chirtoacă, absolut toţi candidaţii de dreapta pentru ocuparea funcţiei de primar au făgăduit şi promit şi acum că vor aduce Chişinăul la standardele celorlalte Capitale europene dezvoltate. În timp ce Chirtoacă, timp de zece ani, tot spunea asta, simultan autoriza împînzirea parcurilor şi trotuarelor străzilor oraşului cu sute şi sute de gherete inestetice şi profitabile pentru „buzunarul liberal”, cu zeci şi sute de clădiri care au schimonosit Capitala în ansamblul ei arhitectonic şi multe altele. Dincolo de cele arătate, de proiectele de modernizare a infrastructurii, a transportului în comun etc., pe care Chirtoacă le putea demara spre a fi cît de cît realizabile în următorii 20 de ani, nici un candidat nu şi-a propus pînă acum să restructureze Primăria Chişinăului din temelii. Motivul este simplu: cu cît oraşul este administrat mai mizerabil, cu cît are mai multe pieţe puturoase sau drumuri de reparat la infinit, nu refăcute capital, cu cît aparatul administrativ-birocratic al Primăriei este supradimensionat, cu atît mai mult toate acestea reprezintă o sursă inepuizabilă de spălări de bani, de deturnări şi de furturi masive din patrimoniu.

Începînd cu Chirtoacă, toţi candidaţii de dreapta care au aspirat la fotoliul de primar au promis europenizarea Chişinăului după model european, dar nu şi europenizarea Primăriei după acelaşi model. Spre exemplu, Primăria Berlin are doar 207 angajaţi. Nu am putut afla de pe site-ul Primăriei Chișinău cîți angajați are. Poate că nu m-am priceput eu să caut. Aflu însă, dintr-o știre difuzată de ProTv Chișinău pe data de18.XII.2017, că atunci Primăria Chișinău a acordat în acel an prime de sărbători, echivalentul a trei salarii, la 800 de angajați. Peste aceștia, mai trebuia să fie premiați încă 22, printre care și Chirtoacă, dar au fost omiși întrucît erau cercetați penali. 822 de angajați propuși la premiere, dar cîți sunt cei lipsiți de acest avantaj? Acum faceți și dumneavoastră o comparație între aceste două Capitale pomenite!

Toți au promis europenizarea Chișinăului, dar nu le-au spus alegătorilor că asta nu e posibil fără copierea modelelor după care funcționează autoritățile locale europene. Spre exemplu, Primăriile europene au înființat un număr foarte redus de societăți, în domenii neconcurențiale, subvenționate, pentru aspecte de mediu, sociale, administrative privind asigurarea sediilor și administrarea departamentelor, organelor autonome, companiilor publice, a entităților de drept public cu personalitate juridică și a entităților publice ale comunității locale. La Viena, de pildă, există doar 3 societăți municipale, la o populație de 2,26 milioane de locuitori, pe o suprafață de 414,65 km², iar la Madrid ființează 7 societăți municipale, la o populație de 3,16 milioane de locuitori, pe o suprafață de 605,77 km².

Cine votează Duminică?

Pseudo-analiștii și comentatorii plătiți, de ocazie, care-i suplimentează pe liderii politici de dreapta pe care-i servesc, au inocula și de astă dată alegătorilor ideea că trebuie să se radicalizeze, că există două baricade electorale care trebuie să fie ireconciliabile. Potrivit otravei lor propagandistice, cei care votează un candidat de stînga sunt nostalgicii după fosta URSS, rusofoni și moldoveniști retrograzi, iar cei care votează un lider de dreapta sau centru-dreapta, chipurile, sunt neapărat ”vizionari, pro-europeni, pro-români și unioniști”. Pro Chișinău exclusiv este exclus din această ecuație electorală.

Este pueril să se mai vorbească despre așa-zisul pericol al unor nostalgici după fosta URSS întrucît, chiar dacă ei mai există în mod absolut justificat, numărul lor nu poate determina soarta unor alegeri. Nimeni nu-și propune să aducă în discuție motivele pentru care preferă stînga politică tinerii care s-au născut după 1990, o opțiune politică din ce în ce mai răspîndită în rîndul tinerilor din Occident. Nici un europenist de la Chișinău nu are onestitatea să vorbească deslușit despre eșecul pro-european al țării de după 2009. Asta pentru că acest eșec care aparține tocmai acelora care, încă de pe vremea guvernării comuniste, spuneau că sunt pregătiți, au voința politică și capacitatea de a integra Republica Moldova în UE sau să o aducă la standardele europene. Acest subiect, însă, merită să facă obiectul unui alt articol.

Duminică, vor exista două categorii de votanți pentru, firește, cei doi candidați – Ion Ceban și Andrei Năstase. Pentru Ceban, nu vor vota neapărat moldovenii cu simpatii rusești sau cei etichetați cu calificativul depreciativ ”moldoveniști” de către votanții lui Năstase, ci acei locuitori ai Capitalei care se gîndesc, în primul rînd, la dezvoltarea orașului lor, dar și la aceea că văd în Ceban un candidat cu o reală expertiză în gospodărirea Chișinăului, iar asta în oglindă cu Năstase, care nu are nici un fel de experiență administrativ-edilitară.

Votanții lui Năstase, însă, vor constitui o categorie extrem de pestriță, improvizată, iar vina nu este a lor, ci a activiștilor conjuncturali care-i manipulează. Cei mai mulți dintre ei au fost determinați să voteze ”pentru un candidat european și anti-rus”, nu pentru un gospodar cu experiență. Totodată, acești oameni chiar cred că votează împotriva lui Plahotniuc, deși Plahotniuc asta și dorește, căci și-l dorește pe Năstase primar ca o încununare deplină a planurilor lui de a-l desființa definitiv tocmai printr-o victorie în aceste alegeri.

Într-o altă ordine de idei, cei din afara categoriei de simpatizanţi ai lui Năstase sau membri ai PDA, care îl vor vota la îndemnul liderilor altor partide şi al agitatorilor electorali ai lor, sunt o masă de manevră în spatele căreia, ca de obicei, stau lucruri murdare. Ca în orice alianţă preelectorală şi postelectorală, cei care oferă sprijin electoral negociază la sînge cu beneficiarul acestuia, care trebuie să ofere ceva la schimb.

Primăria Chişinăului, care nu va fi restructurată în termenii europeni arătaţi mai sus, are în componenţa ei structuri mult mai bănoase şi decît ministerele. În consecinţă, anturajele partinice ale celor care îi îndeamnă pe alegători să-l voteze pe Năstase visează încă de pe acum, în condiţiile în care Năstase ar ajunge primar, la răsplătiri cu funcţii de viceprimari, pretori, şefi de direcţii, agenţii, distribuiri abuzive de spaţii şi terenuri, autorizaţii de construcţii etc. Pentru asta îşi îndeamnă liderii PL, PUN sau PNL susţinătorii ca să-l voteze pe Năstase. De dragul unor avantaje viitoare, au renunţat la orice urmă de demnitate şi adevăr, uitînd ca prin farmec mesajul lui Constantin Cheianu, un înflăcărat susţinător al lui Năstase, adresat lui Codreanu (PUN) şi Munteanu (PL) înainte de primul tur de scrutin din 20 Mai şi care a fost astfel formulat: „Munteanu și Codreanu, rîsurilor, Duminică o să vă faceți treaba, adică o să jucați rolul scris de Plahotniuc. După care o să luați de la el onorariul și o să dispăreți în neant ca niște nimeni. Și n-o să se mai audă niciodată nimic despre voi. Carol a cedat Basarabia rușilor, voi – lui Plahotniuc. De fapt, chiar asta sunteți, niște nimeni…”! Cu toate acestea, Munteanu şi Codreanu şi-au anunţat cu promptitudine sprijinul pentru Năstase. Fireşte că şi în această situaţie, aşa cum spunea şi Cheianu, cei doi joacă un rol scris tot de Plahotniuc, în favoarea lui Năstase.

Am scris toate aceste lucruri spre a se desluşi mai bine lipsa de repere morale ale celor care s-au improvizat drept susţinători ai lui Năstase, puse între oglinzi paralele cu alegătorii ne-migratori, „ne-rîsuri” şi neoportunişti ai lui Ceban!

Mihai CONŢIU