ADEVARURILE DIN SPATELE CETATENIEI ROMANE PENTRU MOLDOVENI

O afacere românească cu paşapoarte pentru Europa

Încă din ultima perioadă în care îşi exercita mandatul de Preşedinte al României, dar mai ales de cînd s-a implicat activ în politica din Republica Moldova, Traian Băsescu îşi arogă „meritul” de a fi acordat cetăţenie română la 700.000 de moldoveni. De fapt, este vorba despre statul român care vinde moldovenilor din R. Moldova paşapoarte româneşti la preţuri exorbitante. Mulţi oficiali români şi-au umplut buzunarele cu bănişori moldoveneşti din traficul cu paşapoarte. Uniunea Europeană a tăcut şi tace şi azi. Moldovenii au fost vămuiţi de români ca să le permită să plece în Europa la muncă. Frumos gest din partea fraţilor, nu?! Dar să revenim la behăiturile afectuoase şi făcătoare de bine ale lui Băsescu. Prin asta, fostul Preşedinte român transmite mesajul subtil că cei mai mulţi dintre beneficiarii de cetăţenie română ar trebui să-i fie recunoscători şi, fireşte, să şi voteze pe cine sugerează el. Şi să declare şi la miez de noapte că este român şi doreşte aman unirea. Prin modul în care se împăunează cu acest „merit”, Băsescu vrea să spună clar că le-ar fi făcut moldovenilor un bine imens, că le-ar fi îndeplinit un ideal de viaţă major aproape gratuit, însă realitatea este cu mult mai vulgară decît lasă să se înţeleagă fostul Preşedinte român. Statul român a făcut bani enormi din estorcarea moldovenilor.

De-a lungul anilor, cu probe şi fapte, ziarul Moldova Suverană a demonstrat că acordarea cetăţeniei române pentru moldoveni, dincolo de cadrul legal cunoscut, a fost o afacere ilegală şi bănoasă de sute de milioane de dolari sau euro. Ca un paradox, de afirmaţiile lui Băsescu se simt ofensaţi şi frustraţi circa 90% de moldoveni care şi-au dobîndit cetăţenia română. Miezul afacerii legale şi ilegale în acelaşi timp cu cetăţenia română constă în aceea că majoritatea covîrşitoare a solicitanţilor de cetăţenie nu o făcea din dragoste orbească pentru România, din conştiinţa de sine de apartenenţă identitară la Statul român, ci pentru că, pur şi simplu, cetăţenia română le-a oferit oportunitatea de a circula liber prin Europa şi a munci legal în ţările Uniunii Europene. Dar de ce se simt ofensaţi şi frustraţi circa 90% de moldoveni care şi-au dobîndit cetăţenia română? Iată şi răspunsul!

Evaluăm cu generozitate un procent de 10% de moldoveni care şi-au obţinut cetăţenia română conform normelor legale, în mod privilegiat şi contra unor taxe mai mult decît simbolice. Acest lucru s-a întîmplat începînd cu anii 1990-1991 şi a durat doar cîţiva ani. Trebuie să precizăm că în acea perioadă erau extrem de puţini acei moldoveni care doreau să devină cetăţeni ai României. O dată cu acordarea cetăţeniei române, Statul român mai oferea solicitanţilor moldoveni un fel de certificat sau dovadă de repatriere. În baza acesteia, moldovenii aveau libertatea să-şi repatrieze în România o serie întreagă de bunuri mobile, inclusiv maxim două maşini, fără achitarea nici unei taxe vamale. Iniţial, aceasta era o afacere care aparţinea în exclusivitate moldovenilor.

Cînd mafioţii şi oficialii români au mirosit afacerea moldovenilor-români, au şi creat oportunităţi de dezvoltare a afacerii din care partea leului trebuia să revină românilor. Avantajul mafioţilor români era acela că lucrau în complicitate cu funcţionarii români corupţi de la secţiile de paşapoarte din România. Intrarea pe fir a românilor a coincis cu creşterea interesului moldovenilor de a dobîndi cetăţenia română încă din anul 1997. În acel an, România a ratat intrarea în NATO, însă moldo-românii „vizionari” au intuit că integrarea acestei ţări în Pactul Nord Atlantic este inevitabilă, care s-a şi întîmplat în 2004, la fel şi integrarea în UE, care a avut loc la 1 Ianuarie 2007.

În acest context „promiţător”, cozile de moldoveni solicitanţi de cetăţenie română erau nesfîrşite la secţiile de paşapoarte. Acordarea cetăţeniei se făcea greoi, putea dura şi pînă la doi ani chiar şi, în consecinţă, au apărut intermediarii moldoveni şi români. Aceştia, avînd intrare directă la responsabilii corupţi de la secţiile româneşti de paşapoarte, reuşeau să le obţină moldovenilor cetăţenia română în trei luni. În afara taxelor legale, intermediarii cereau doritorilor, la început, 1.500 de dolari, mai apoi, pentru scurt timp, 3.000, iar după aceea 5.000 de euro. Au fost numeroase cazurile în care unii doritori de cetăţenie română să plătească pînă la 10 mii de dolari sau de euro. În această categorie intrau cei care nu aveau părinţi sau bunici născuţi pe teritoriul fostei Românii Regale, cărora trebuia să li se falsifice certificate de naştere pentru înaintaşii lor decedaţi sau aflaţi încă în viaţă.

Chiar şi în condiţiile de astăzi, cînd timpurile nu mai sînt atît de „bănoase” în jurul acestei afaceri, intermediarii n-au dispărut cu totul. În schimbul a circa 1.500 de euro, intermediarii le asigură doritorilor de cetăţenie română absolut toate serviciile, inclusiv domiciliu fictiv în România pentru obţinerea Cărţii de Identitate, un document util cu care se poate circula liber în UE în baza lui, fără paşaport. Este greu de crezut că statul român, UE şi Codruţa Covesi nu ştiu asta.

În concluzie, circa 90% dintre moldoveni şi-au cumpărat cu bani grei cetăţenia română, nu le-a fost oferită de Băsescu pe gratis. Nu Băsescu le-a făcut lor un hatîr, ci moldovenii şi l-au cumpărat pentru că aveau nevoie nu de România, ci de ţările UE prin care acum muncesc. Dacă Băsescu le-ar fi oferit moldovenilor cetăţenie română legal, iar aici mă refer la costul real al unui paşaport, atunci fiţi siguri că cei 700.000 despre care spune că le-a acordat cetăţenia română l-ar fi votat cu recunoştinţă, surclasînd astfel orice alt adversar politic român de-al său în alegeri. Aici nu mă refer strict la cei 700.000 pentru că ar fi imposibil, dar acest număr ar fi fost compensat de fiii, fiicele şi rudele acestora, pentru care o astfel de „mărinimie” este echivalentul unei icoane. Acum înţelegeţi de ce 90% dintre moldoveni, care şi-au cumpărat cu bani grei cetăţenia română, se simt ofensaţi şi frustraţi de afirmaţiile „merituoase” ale lui Băsescu şi nici nu-l votează?

Pentru că ce înseamnă bani grei? La un calcul uşor se poate constata că statul român a făcut din această schemă ceva mai mult de jumătate de miliard de euro. Adică, peste 500 de milioane de euro. Totodată, din cei doar 150 de milioane de euro promişi guvernului Filip, la Chişinău au ajuns doar 45 de milioane. De aceea Plahotniuc nu a vrut să voteze unirea în Parlamentul de la Chişinău, el ştie că treaba asta costă cam 100 de miliarde de euro. Iar statul român este ca un popă: ştie numai să ia, nu să şi dea. De aceea a fost trimis aici Băsescu, să ne aburească, să ne prostească cu tot felul de mituri. Şi noi ne prindem, pentru că politicienii moldoveni sînt şi mai ticăloşi. Astfel încît startul furtului miliardului a fost dat ceva mai înainte de 7 aprilie 2009. Şi bulgarii din Moldova au luat cetăţenia Bulgariei. Dar Statul bulgar nu le cere cetăţenilor moldoveni de etnie bulgară să se unească cu Bulgaria. Mulţi cetăţeni moldoveni au dobîndit cetăţenia Rusiei. Dar Moscova nu le cere să se unească cu Rusia. Dacă Turcia le va oferi găgăuzilor cetăţenia turcească, să însemne oare că preşedintele Erdogan va prelua controlul asupta Bugeacului şi-l va da „în arendă” tătarilor din Crimeea? Dar evreii, armenii, ucraineniii cum să procedeze? Ei sînt totuşi loiali Statului Moldovenesc suveran. În acest context este greu de înţeles de ce autorităţile moldoveneşti nu-l arestează pe provocatorul Băsescu. Aşteaptă permisiune de la Uniunea Europeană?

Teofil KAMINSKI