Ce avem de cîştigat şi ce avem de pierdut

Autor: Vlad LOGHIN

Au rămas mai puţin de două luni pînă la summit-ul de la Vilnius, unde se va hotărî dacă Republica Moldova va parafa Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care ar da un semnal ferm că ţara noastră merită să facă parte dintr-o comunitate de state dintre cele mei civilizate, cele mai dezvoltate din lume. O parte componentă a acestui document crucial este Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AZSAC).

Din păcate, proiectul acestui acord nu a fost dat publicităţii, deoarece, reprezentanţii ţării noastre, care au negociat condiţiile AZSAC, argumentează că lucrul acesta nu poate făcut atîta vreme cît el este studiat, analizat de către guvernele ţărilor UE spre a se pronunţa la summit-ul din noiembrie de la Vilnius. În aceste condiţii, nu contenesc aprecierile în contradictoriu, la care se dedau politicienii, analiştii, experţii angajaţi. Adepţii integrării europene vorbesc cu precădere despre avantajele acestor acorduri cu UE, dimpotrivă, cei care văd RM în sfera de influenţă a Rusiei, vorbesc despre urmările catastrofale pentru ţara noastră pe care le comportă integrarea europeană. Deci, este vorba de nişte abordări exclusiviste, nici urmă de analize obiective, profunde care să ne arate ce ne aşteaptă în cazul semnării Acordul privind zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător. Nici presa şi nici clasa politică nu s-a arătat pregătită să explice populaţiei ţării încotro ne îndreptăm şi cu ce scop.

Situaţia a fost salvată de un studiu, făcut public recent, realizat de către compania ECORIS, lider european în domeniul cercetărilor şi consultanţei, care a încercat să ne demonstreze avantajele şi dezavantajele semnării de către RM a AZSAC cu UE, cum va influenţa acest act evoluţia economiei noastre, traiul moldovenilor, pe cine favorizează punerea lui în aplicare: pe noi sau pe europeni.

Potrivit studiului ECORIS, peste o anumită perioadă după semnarea Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE, care în fond ţinteşte reducerea barierelor netarifare ce includ controlul sanitar şi fitosanitar, precum şi obstacolele de ordin tehnic, venitul naţional al Moldovei ar putea creşte anual cu 142 milioane de euro, ceea ce reprezintă cam 10 procente din bugetul de stat din anul trecut. Pentru bugetul Uniunii Europene, AZLSAC s-ar traduce printr-un supliment de 240 milioane euro, adică o creştere de 0,0017 la sută.

Produsul Intern Brut al ţării noastre, conform estimărilor ECORIS, va creşte după intrarea în vigoare a AZSAC cu 5,4 procente. Exporturile de mărfuri moldoveneşti pe pieţele ţărilor UE vor cunoaşte un salt adevărat, fructificat printr-o creştere de 16 procente, în timp ce importurile din ţările europene se vor mări doar cu 8 procente. Este important să ne concentrăm pe aceste cifre, deoarece cei care se opun integrării europene tocmai susţin că după semnarea acordului regimului de liber schimb cu UE pieţele noastre vor fi inundate de mărfurile europene, ceea ce va duce la distrugerea producătorilor moldoveni. Totuşi, ni se spune că deficitul balanţei comerciale al ţării se va păstra încă multă vreme în limita unei valori negative, deoarece, la momentul semnării acordului, exporturile vor înregistra un decalaj categoric în raport cu importurile.

Toate acestea mă face să cred că studiul ECORIS este unul obiectiv şi poate fi acceptat ca un document de referinţă faptul că dincolo de previziunile optimiste vizavi de creşterea PIB, a venitului naţional, totodată sîntem avertizaţi despre posibilele cutremure care ar putea legăna economia noastră după punerea în aplicare a Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE. În aceste privinţă, raportul companiei anticipează două scenarii. Bunăoară, în cazul în care vor fi anulate cotele tarifare la zahărul moldovenesc comercializat pe pieţele statelor UE, volumul producţiei acestui produs alimentar va spori aproape de 2 ori. La fel, vor cunoaşte creşteri de peste 10 la sută sectoare din economia ţării precum culturile cerealiere, textilele, îmbrăcămintea, transportul aerian. Dar acest scenariu implică şi efecte negative cum ar fi scăderea numărului de animale şi respectiv a cantităţii de carne produsă în ţară, reducerea activităţii transportului auto şi a altor sectoare de producţie cu 8-22 procente.

În acelaş timp, în situaţia în care cotele tarifare la zahărul moldovenesc se vor păstra, se estimează că volumul de fabricare a respectivului produs alimentar va creşte doar cu 9 procente. Nici alte domenii ale economiei moldoveneşti nu vor creşte mai mult de 2 procente. Doar transportul aerian, industria de construcţie a maşinilor şi utilajelor, de confecţii şi încălţăminte se vor extinde cu peste 10 procente. Dar nici această perspectivă nu este una încurajatoare pentru sectorul zootehnic al ţării noastre, pentru întreprinderile de producere a băuturilor şi a articolelor din tutun, de transport auto, de electronică şi calculatoare, pentru că, potrivit estimărilor experţilor ECORIS, acestea vor fi nevoite să-şi reducă capacităţile cu 5-24 procente.

Aşadar, va aduce Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE noi locuri de muncă, vor creşte salariile? Studiul prevede că angajări în cîmpul muncii vor avea loc în acele sectoare ale economiei în care, după cum s-a arătat, sînt posibile creşteri ale volumului producţiei. Însă, la nivel de ţară, nu face să ne aşteptăm la o creştere masivă a numărului locurilor de muncă, pentru că se vor înregistra disponibilizări în unele domenii, care după nivelul de productivitate a muncii cedează celor din UE. În consecinţă, se va produce un transfer de forţă de muncă de la întreprinderile ineficiente spre cele cu randament înalt.

Oricum, nivelul de trai în ţara se va îmbunătăţi, anticipează raportul ECORIS. Salariile vor tinde să se apropie de cele europene şi se vor majora cu aproape 5 procente, iar preţurile în ţară ar putea să scadă treptat cu 1,3 la sută, pentru că o condiţie a competitivităţii mărfurilor europene este costul scăzut în raport cu cele moldoveneşti. Totuşi, nu toate categoriile de populaţie vor avea bucuria să beneficieze de cîştiguri mai mari, ci doar păturile cu venituri peste media pe ţară. Dimpotrivă, persoanele cu venituri mici ar putea s-o ducă şi mai rău, pentru că, după cum se spune în studiu, vor creşte preţurile la produsele alimentare pe fundalul reducerii globale a preţurilor, deoarece ponderea cheltuielilor pentru hrană în bugetele familiilor nevoiaşe este cea mai mare. Aşa că nu este exclusă chiar o adîncire a sărăciei, inegalităţii în ţară. De aceea, autorului studiului fac o serie de recomandări pentru a slăbi impactul negativ al aplicării AZLSAC şi a consolida efectul pozitiv, printre care reducerea treptată a tarifelor în sectoarele cu efectele cele mai neplăcute, crearea mecanismelor de monitorizare a impactului social, asigurarea programelor de sprijin bugetar etc.

Astfel încît, deşi Rusia face zarvă mare vizavi de pericolele pe care, chipurile, le-ar reprezenta semnarea AZLSAC dintre RM şi UE pentru piaţa şi economia ei, studiul demonstrează că Moscova va culege beneficii, iar în raport cu celelalte ţări din regiune, acest acord nu va schimba nimic.