Aflatul în treabă ca formă de substituire a ratării civice

Autor: Mihai CONŢIU

NU numai în Moldova, dar şi în România există puzderie de asociaţii civice constituite de tot soiul de indivizi prea leneşi ca să muncească, să facă ceva lucrativ în folosul societăţii, dar iscusiţi în a vîna granturi în schimbul cărora, pur şi simplu, latră efectiv şi se agită de mama focului spre a-şi demonstra o eficienţă existentă doar în capetele lor relativ obtuze. Aceştia îmi amintesc de putorile de activişti de partid de odinioară al cărui singur rol era acela de a lătra doctrinar, „a băga de seamă” şi a spune tuturor cît de „înţeleaptă şi clarvăzătoare este linia directoare a partidului comunist.

Cam în acest cadru se înscrie şi Platforma Civică Unionistă Acţiunea 2012, căreia mai curînd i-aş spune Platforma Cinică. Ei spun că s-au constituit pe data de 17 aprilie 2011, în România, că ar reprezenta o coaliţie de organizaţii non-guvernamentale şi grupuri de iniţiativă, dar şi membri de sine stătători care susţin unirea Republicii Moldova cu România. Tot ei se laudă că cauza unirii Moldovei cu România ar fi aderat peste 30 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă din România, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii şi alte ţări europene.

Am mai spus-o şi repet: la modul în care reacţionează, demonstrează clar că acţionează mai curînd în favoarea Rusiei, secesionismului transnistrean, găgăuz etc., dar şi pentru politicieni de tipul lui Dodon sau Usatîi. Spun asta deoarece se vede bine că „acţiunile lor pro-unioniste” zgomotoase, provocatoare şi ineficiente sînt de natură să argumenteze Rusia, politicienii amintiţi şi pe secesionişti în pretenţiile lor faţă de Moldova.

Acum cîteva zile, unui activist român al acestei Platforme, pe numele său George Simion, i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Republicii Moldova din motive neînţelese. Ulterior, am aflat că eroarea a fost rectificată, iar numitul George Simion „cu pila-n pungă” a intrat în Moldova pe o altă dungă vamală. Acest incident a fost o şansă nesperată pentru acest ins ca să-şi facă reclamă şi să se autovictimizeze în draci, altminteri nici dracu n-ar fi ştiut că a venit el pe aici.

Prin urmare, aşa cum le stă bine unor astfel de aplaudaci şi ţipălăi, a şi organizat o conferinţă de presă. Cu acest prilej, junele activist a declarat că va depune o cerere în instanţa de judecată pentru a i se spune în baza cărui temei i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Republicii Moldova. „E un abuz clar. Au vrut să mă intimideze pentru că îmi permit să critic puterea de la Chişinău”, a mai declarat cu patetism activistul „victimă a abuzurilor” celor care nu i-au permis, pentru cîteva ceasuri, să penetreze „unionist” graniţa moldovenească”.

Totodată, acest „viteaz şi justiţiabil” activist, care spune că este şi preşedintele executiv al Platformei Acţiunea 2012, a considerat că acest incident este extrem de propice să-şi motiveze stabilirea la Chişinău, declarînd că a decis s-o facă din ianuarie 2015. Bineînţeles că vine ca „să muncească din greu aici”, căci a declarat pompos că va prelua conducerea unui ONG şi va crea un grup independent de lucru, format din jurişti, experţi, sociologi, parlamentari şi europarlamentari, care vor trimite în fiecare săptămînă rapoarte cu încălcările depistate. Nici nu ştiu dacă trebuie să rîd sau să-i plîng de milă, iar asta o spune un om destul de informat, care ştie bine cum stau sau merg lucrurile în direcţia abordată de acest ţîcă civic.

Pentru amuzamentul cititorilor mei, mai ofer un extras din declaraţiile lui bombastice, patetice, justiţiare şi, în fond, sterile.

"Va fi format un grup care va monitoriza toate încălcările şi distrugerea democraţiei şi a identităţii româneşti. Rapoartele vor fi trimise în fiecare săptămînă tuturor ambasadelor din (sic!) UE, finanţatorilor care dau bani pentru dezvoltarea RM. Voi fi în 2015 la Chişinău, ca să văd ce se întîmplă aici zi de zi. Nu mă voi ocupa de acţiuni unioniste, mă voi ocupa de respectarea libertăţii şi democraţiei în RM. România susţine şi finanţează RM, cum îndrăznesc conducătorii să interzică pe teritoriul acestui stat un cetăţean român, un cetăţean european", a tunat şi a fulgerat neica Nimeni. Încă unul care vrea să-şi facă rost de granturi în mult prea grăntuita Moldovă!

Cînd acest George Simion se arată revoltat că a fost victima unui abuz din cauză că şi-a permis să critice puterea de la Chişinău, îţi vine să-l întrebi: Dar cine eşti tu, măi zăpadă străină, să-ţi permiţi să critici guvernarea de la Chişinău? Cu ce drepturi?

Fireşte că individul nu are nici o calitate oficială, responsabilităţi şi împuternicirile de rigoare spre a se ocupa de chestiunile invocate în delirantul şi provocatorul lui discurs. De identitatea românilor de aici şi de aiurea se ocupă Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Institutul Cultural Român, MAE român şi alte instituţii de stat cu care el nu are absolut nici o legătură. La fel şi în cazul respectării libertăţii şi democraţiei din Moldova, pentru care există presă, ong-uri locale, Delegaţia UE în RM, ambasadele străine, instituţii ale statului etc., etc.

Sînt mai curînd tentat să cred că tipul vrea să se pripăşească pe aici în căutarea unui trai mai uşor şi fără muncă, poate şi pentru că îi plac moldovencele sau că băutura este mai ieftină…

De ce nu sînt serioşi şi credibili cei de la Platforma Acţiunea 2012?

Spre deosebire de aceşti activişti zgomotoşi care şi-au găsit o ocupaţie în „unionism”, există destui români ce cunosc Moldova încă din anii 1990-1991, care sînt şi ei unionişti, numai că ei nu-şi pierd timpul cu mitinguri provocatoare şi ineficiente, ci ajută efectiv această ţară şi pe moldoveni fiecare după posibilităţile şi poziţiile pe care le au în diferite domenii de activitate.

Dacă cei de la Platforma Acţiunea 2012 ar fi cu adevărat unionişti serioşi, nu nişte puştani fără căpătîi sau nişte aventurieri nihilişti, atunci ar trebui să renunţe dracului la orice miting provocator şi să formeze echipe de voluntari care să-i ajute pe ţăranii din Găgăuzia, Taraclia sau de la Nord ca să-şi culeagă viile, livezile, Primăvara să-i ajute să şi le cureţe, să-i caute permanent pe cei nevoiaşi ca să-i ajute la treburi gospodăreşti mai mari, cum ar reparaţia caselor, grajdurilor etc. Nu-i aşa că altfel ar fi privit fratele român?

De un astfel de unionism au nevoie bieţii moldoveni din partea activiştilor voluntari din România, nu de zbierete unioniste inutile gen Vitalia Pavlicenco! Sînt oameni net superiori lor, competenţi şi autorizaţi să se ocupe cu chestiunile invocate de acest activist tragi-comic George Simion. La muncă, băieţi, nu la întins mîna!